Într-o rară unanimitate cu președintele Statelor Unite, democrații și republicanii americani resping Nord Stream 2. Cu puțin timp înainte de finalizarea gazoductului Mării Baltice, din Rusia în Germania, Congresul SUA vrea să-l oprească, aplicând noi „sancțiuni din iad”. Așa-numita „bill from hell” a fost numele dat de senatorul american Lindsey Graham unei propuneri legislative de acum doi ani, când s-a inițiat „pedepsirea” Rusiei pentru așa-zise imixtiuni în alegerile prezidențiale din SUA, în 2016.
Camera Reprezentanților SUA a inițiat sancțiuni împotriva companiilor în legătură cu conducta din Marea Baltică Nord Stream 2. Deputații au votat cu o majoritate mare în favoarea unui pachet legislativ privind bugetul de apărare, care include Legea privind sancțiunile.
Senatul trebuie să treacă pachetul legislativ înainte de întreruperea sesiunii parlamentare, la sfârșitul săptămânii viitoare. O dată exactă nu a fost încă stabilită. Casa Albă a precizat deja că președintele american, Donald Trump, va semna pachetul legislativ.
Nord Stream 2 va livra gaz din Rusia în Germania începând cu anul viitor, ocolind Polonia și Ucraina. Până în prezent, potrivit consorțiului Nord Stream 2, în Marea Baltică au fost instalați peste 2.100 de kilometri de conducte duble, ar mai lipsi doar 300 de kilometri pentru finalizarea proiectului.
Congresul american vrea să împiedice însă finalizarea gazoductului. Sancțiunile ar putea măcar să-l întârzie. SUA își argumentează blocajul prin faptul că gazoductele ar spori dependența Germaniei de Rusia. „Legea pentru protecția securității energetice a Europei” prevede sancțiuni împotriva operatorilor navelor extrem de specializate, care instalează conducte pentru gazoductul prin Marea Baltică.
Sancțiunile afectează și TurkStream, un gazoduct rusesc care urmează a aduce gaz prin Marea Neagră, în Turcia. De asemenea, se aplică sancțiuni pentru orice proiecte succesive ale Nord Stream 2 și TurkStream. Legea prevede că, în consultare cu ministrul Finanțelor, secretarul de stat al SUA va trebui să raporteze Congresului, în termen de 60 de zile, ce nave sunt folosite și ce companii au furnizat aceste nave.
Împotriva managerilor companiilor și a acționarilor lor principali urmează a se impune interdicții de intrare în SUA, iar vizele existente vor trebui revocate. Tranzacțiile financiare ale persoanelor în cauză, cu proprietățile sau interesele lor comerciale din SUA, ar urma să fie blocate. Comisiile de afaceri externe ale Camerei și Senatului au trecut deja proiectele de lege cu sancțiuni pe scară largă asupra Nord Stream, acum 2 luni.
Atât președintele Trump, cât și democrații și republicanii din ambele camere ale Congresului au atacat constant Nord Stream 2. „Noi protejăm Germania de Rusia”, a spus Trump, „dar apoi Rusia primește miliarde și miliarde de euro din Germania”. Ucraina, Polonia și alte țări din Europa de Est au făcut și ele valuri la Washington, în ultimii ani, împotriva gazoductului germano-rus din Marea Baltică.
În timp ce democrații din Congres sunt preocupați în primul rând de sancționarea președintelui Putin și a Gazprom, Donald Trump este mai preocupat de beneficiile economice pentru Statele Unite. Trump vrea ca europenii să cumpere gaz petrolier lichefiat (GPL) american. Datorită boom-ului realizat prin fracking, SUA a devenit între timp cel mai mare producător de gaze naturale din lume.
Nord Stream 2 va dubla capacitatea deja existentului gazoduct Nord Stream (55 miliarde de metri cubi de gaz pe an). Gazoductele aparțin în cea mai mare parte Gazprom, care a preluat jumătate din costurile planificate, care se ridica la 9.5 miliarde euro. Restul costurilor se împart între cinci consorții energetice europene – OMV-ul austriac, Uniper și Wintershall din Germania, Royal Dutch Shell și Engie din Franța.
23
26
