Reducerea importurilor de gaze rusești este presantă, în special pentru țările din centrul și sud-estul Europei, acestea fiind printre cele mai dependente de Moscova pentru a-și asigura nevoile energetice și, prin urmare, printre cele mai expuse unei posibile întreruperi a aprovizionării, scrie EFE, potrivit Rador.

Benzinarie RosneftFoto: Wikimedia Commons

Alături de statele baltice, Europa de Est și Balcanii „sunt regiunile cele mai expuse”, avertizează renumitul Institut de Studii Economice Internaționale de la Viena (WIIW).

Expunerea este foarte neuniformă în rândul țărilor și „nu e exclus ca unele dintre ele să intre în recesiune” dacă nu mai primesc gazul rusesc, fie din cauza unui eventual embargo european asupra Moscovei, fie pentru că Kremlinul ar decide să întrerupă exporturile către Bătrânul Continent, spune EFE Artem Kochnev, economist la WIIW.

Atâta timp cât acest lucru nu se întâmplă, „putem avea încredere că este posibil să se reducă dependența europeană de sursele de energie rusești cu două treimi până la sfârșitul anului, așa cum a propus Uniunea Europeană (UE), deși asta va depinde mai ales de probleme tehnice”, spune el.

Pe lângă găsirea de furnizori alternativi pe o piață deja foarte ajustată, problema este că, din punct de vedere tehnic, nu este posibil să se utilizeze aceleași instalații pentru diferitele surse de energie.

Potrivit lui Kochnev, principala alternativă la gazul rusesc, pe termen scurt și mediu, este gazul natural lichefiat (GNL), în principal din SUA, dar majoritatea instalațiilor de regazificare necesare sunt în partea de vest a UE.

Astfel, în timp ce Spania are șapte stații de regazificare, multe dintre țările din centru și estul Europei, inclusiv Germania, nu au și încă nu le construiesc, deoarece primesc gaz rusesc în principal prin gazoducte.

Situația în diferitele țări ale regiunii este, de asemenea, foarte diferită.

Austria

În Austria, se estimează că 80% din gazul importat provine din Rusia, deși o parte din el este trimis către alte piețe din regiune.

Industria consumă 40% din acest gaz, 30% consumă centralele electrice, 20% locuințele, pentru apă caldă și încălzire, și 10% transportul public.

Rezervele de gaze naturale sunt în prezent la 18% din capacități, cu care Austria își poate satisface nevoile de acum până în aprilie.

Un pic mai puțin expusă este țara alpină în ceea ce privește importurile de petrol, cu o cotă de importuri rusești de 25%.

Cehia și Slovacia

87% din gazele naturale importate de Cehia sunt de origine rusească, în timp ce în cazul petrolului ponderea ajunge la 50%. Ca măsură de precauție, țara a decis să-și majoreze rezervele de gaze cu 200 de milioane de metri cubi.

Slovacia vecină, care se învecinează cu Ucraina, primește 100% din necesarul de gaze naturale și petrol de la Rusia, în timp ce cele două centrale nucleare ale sale sunt de construcție rusească, se bazează pe tehnologia rusească și pe aprovizionarea cu uraniu.

Ungaria

Aproape toate importurile de energie din Ungaria, care acoperă 70% din consum, provin în acest moment din Rusia.

Pe de altă parte, Budapesta a apelat la compania nucleară de stat Rosatom pentru a extinde singura centrală atomică pe care o are.

Bulgaria

Bulgaria a fost timp de decenii cea mai apropiată și mai loială țară din sud-estul Europei față de Uniunea Sovietică și, ca atare, este astăzi complet dependentă de importurile de energie. Potrivit analiștilor locali, până la 90% din consumul său de petrol și gaze provine din Rusia.

Principala rafinărie de petrol este deținută de consorțiul rus Lukoil, care acoperă 60% din necesarul de combustibil. În plus, singura centrală nucleară din țară (Kozlodui) este de construcție rusească și este complet dependentă de combustibilul nuclear importat din Rusia.

România

România, o altă vecină a Ucrainei, este al doilea mare producător de petrol și gaze din UE și, prin urmare, țara din regiune cel mai puțin dependentă de energia rusească.

Importă 25% din gazele naturale pe care le consumă, care provin în totalitate din Rusia, în timp ce cumpără 70% din petrolul de care are nevoie din străinătate, din care 40% provine din Rusia.

România are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră și capacitatea de a produce, de asemenea, gaze din argile.

Analiștii locali consideră însă că lipsa viziunii strategice și incertitudinea juridică din țara balcanică explică de ce nu au fost exploatate până acum aceste rezerve care ar permite României să fie independentă energetic și să exporte în alte țări.

Croația

Croația este una dintre țările cel mai puțin dependente de Rusia pentru importurile de energie. Doar 22% din gazele naturale consumate de țara balcanică provin din Rusia.

Serbia

Serbia este un aliat istoric al Rusiei și de ani de zile negociază intrarea sa în UE. 85% din gazele naturale consumate de țara balcanică sunt importate din Rusia.

În ceea ce privește petrolul, Serbia trebuie să importe aproape 80% din necesarul său și aici este complet dependentă de achizițiile din Rusia.