Ascensiunea unui „petroyuan” va prinde viteză în contextul în care China va încerca să se folosească de statutul de cel mai mare importator de petrol din lume și Rusia a devenit în esență o țară asiatică, potrivit unui analist citat de Markets Insider.

Vladimir Putin si Xi JinpingFoto: Alexei Druzhinin / AP - The Associated Press / Profimedia

Viktor Katona, analist șef pe produse de țiței la compania de analiză a tranzacțiilor cu mărfuri Kpler, afirmă însă că dolarul va rămâne valuta dominantă pe plan mondial în viitorul apropiat, moneda americană rămânând cea mai folosită în comerțul internațional și pentru rezervele valutare.

Însă China promovează tot mai agresiv yuanul în tranzacțiile petroliere, contestând supremația dolarului pe piețele de mărfuri în condițiile în care invazia rusească din Ucraina a dus la impunerea unor ample sancțiuni împotriva economiei ruse și a rublei.

Situația a făcut agenția de rating Moody's să declare că Rusia a intrat oficial în incapacitate de plată la sfârșitul lunii iunie a anului trecut, după ce Trezoreria americană a blocat Moscova de la efectuarea plăților în dolari.

Moscova a rămas fără principalii importatori europeni de gaze naturale și petrol

Președintele rus Vladimir Putin a amenințat încă din aprilie 2022 că țara sa își va muta exporturile de gaze naturale și petrol către Asia în contextul sancțiunilor occidentale, comentariile sale de atunci venind la doar două săptămâni după ce a anunțat că Rusia nu va mai accepta plata livrărilor din energie decât în ruble.

Măsura s-a aplicat doar țărilor pe care Rusia le cataloghează drept „neprietenoase”, pe această listă fiind incluse însă toate statele membre ale UE și NATO, printre ele numărându-se principalii importatori de gaz și petrol rusesc înainte de declanșarea războiului pe 24 februarie.

Informații apărute în lunile care au urmat au arătat că Moscova încearcă să își vândă petrolul în țări din Asia, oferind discounturi puternice, în special Chinei în contextul în care companiile de stat chineze nu s-au arătat inițial foarte dornice să importe energie din Rusia.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat în cele din urmă pe 27 decembrie că interzice toate exporturile de țiței și produse petroliere către țările care impun un plafon de preț asupra lor, o măsură convenită de UE și statele membre ale G7 pentru livrările pe cale maritimă.

UE a anunțat pe 3 decembrie că plafonează prețul maxim ce poate fi plătit în spațiul comunitar pentru petrolul rusesc la 60 de dolari pe baril. Concret, prin această plafonare UE interzice companiilor europene implicate în livrarea petrolului rusesc pe cale maritimă (companii de transport, de asigurări etc.) să-şi ofere serviciile dacă petrolul livrat depăşeşte pragul de 60 de dolari barilul.

Date disponibile public arată însă că Rusia și-a mărit cu 50% exporturile de petrol Ural, marca sa fanion, către Asia încă din luna octombrie.

Rusia, o țară asiatică?

Viktor Katona afirmă că toate aceste evoluții înseamnă că, în esență, „Rusia a devenit o țară asiatică care a introdus yuanul în tranzacțiile petroliere pe scară largă”.

Analistul de la Kpler mai afirmă că ar fi „o naivitate să crezi că China nu va încerca să controleze prețul petrolului sau că nu va dori să efectueze tranzacțiile în moneda pe care o controlează”.

Katona amintește în acest sens și de politicile monetare agresive adoptate anul trecut de către Fed, Banca Centrală a SUA, care au dus la o apreciere record a dolarului în vara anului trecut.

Iar fiindcă tranzacțiile petroliere se încheie în mare parte în dolari, un dolar puternic înseamnă petrol mai scump pentru țările importatoare, președintele chinez Xi Jinping îndemnând țările din zona Golfului Persic să folosească bursa de la Shanghai pentru a încheia tranzacții energetice în yuani.

Xi a lansat îndemnul luna trecută, în timpul vizitei pe care a efectuat-o în Arabia Saudită și în timpul căreia cele două țări au semnat contracte comerciale în valoare de 30 de miliarde de dolari.

Analistul Zoltan Pozsar de la Credit Suisse afirmă că această vizită oficială a marcat „nașterea petroyuanului”, el amintind de asemenea că Rusia, Iran și Venezuela controlează 40% din rezervele de țiței dovedite ale OPEC, în timp ce țările din zona Golfului alte 40%.

Urmărește ultimele evoluții din a 320-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.