Cele 27 de state membre au ajuns marți la un compromis privind reforma pieței europene a energiei electrice, care prevede posibilitatea acordării de sprijin public pentru centralele nucleare existente, sub rezerva respectării normelor UE privind ajutoarele de stat, potrivit AFP.
Acest acord, la care au ajuns miniștrii energiei reuniți la Luxemburg și care va fi acum negociat cu deputații europeni, încheie luni de negocieri dure între Franța și Germania privind sprijinul pentru nuclear, în centrul preocupărilor legate de competitivitatea industrială.
După creșterea bruscă a prețurilor la electricitate de anul trecut, reforma are ca scop reducerea facturilor pentru gospodării și întreprinderi prin introducerea unor contracte pe termen lung pentru a atenua impactul prețurilor volatile ale gazului.
De asemenea, textul aprobat urmărește să ofere o mai mare previzibilitate investitorilor prin obligativitatea utilizării de „contracte pentru diferență” (CFD) pentru orice sprijin public pentru investiții în noi instalații de producție de energie electrică decarbonizată (din surse regenerabile sau nucleare).
În cadrul acestui mecanism de preț garantat de stat, în cazul în care prețul de pe piața angro este mai mare decât prețul stabilit, producătorul de energie electrică trebuie să plătească venitul suplimentar obținut statului, care îl poate apoi redistribui către consumatori și industrie. În cazul în care prețul este mai mic, statul plătește compensații.
Parisul și Berlinul au fost mult timp în dezacord în ceea ce privește condițiile necesare pentru a utiliza aceste CFD și în cazul noilor investiții în centralele nucleare existente, în vederea prelungirii duratei de viață sau a creșterii capacității acestora.
Germania, care s-a retras din energia nucleară, se teme de concurența neloială a electricității franceze, devenită mai competitivă datorită unui sprijin public masiv.
Pe de altă parte, problema este crucială pentru Franța, care dorește să finanțeze renovarea parcului său nuclear învechit și să mențină prețuri scăzute, un atu major pentru industria sa.
În cele din urmă, statele membre „au adoptat o poziție echilibrată (...) Statele care sprijină investițiile care prelungesc durata de viață (a centralelor existente), utilizarea CFD-urilor va fi o opțiune posibilă, dar nu va fi obligatorie”, a rezumat comisarul european pentru energie, Kadri Simson, la finalul reuniunii.
Însă, dacă vor face acest lucru, „vor trebui să respecte normele europene privind ajutoarele de stat, iar Comisia se va asigura că astfel de instrumente sunt concepute în mod corespunzător și nu dau naștere la denaturări nedorite ale concurenței și la o încălcare a condițiilor de concurență echitabile pe piața internă”, a avertizat ea.
Textul propune, de asemenea, măsuri de consolidare a protecției consumatorilor și prevede declanșarea unei situații de criză la nivel european în cazul unei noi creșteri susținute a prețurilor, permițând statelor membre să adopte măsuri precum scuturile tarifare pentru cei mai vulnerabili și pentru întreprinderile mici.
Un alt subiect de dezbatere a fost reprezentat de „mecanismele de capacitate”, care permit guvernelor să plătească pentru capacitatea neutilizată a centralelor electrice pentru a se asigura că acestea rămân operaționale și pentru a evita viitoarele penurii de energie electrică.
O serie de țări au dorit să fie exceptate de la constrângerile de mediu prevăzute, în special Polonia, care dorea să aplice acest instrument centralelor sale electrice pe bază de cărbune.
În cele din urmă, statele membre au introdus o derogare de la cerințele existente privind limitele emisiilor de CO2, dar în condiții stricte și numai până la sfârșitul anului 2028.
