La nivel declarativ, liderii Uniunii Europene se arată tot mai îngrijorați de riscul creșterii dependenței de tehnologia chinezească, pe măsură ce Europa avansează în tranziția către energia verde. Politicienii vorbesc despre nevoia unor măsuri care să limiteze acest risc, în condițiile în care există rapoarte care arată că dependența UE față de China ar putea fi la fel de agresivă precum a fost cea de energia din Rusia.
Dar, la fel ca în cazul relației UE- Rusia, situația pare să se repete. Anul trecut, UE a avut cel mai mare deficit comercial vreodată cu China, aproape 400 de miliarde de euro.
Cât a învățat Europa din precedentul cu Rusia
După criza din 2009, când Rusia a șantajat UE prin blocarea tranzitului de gaze către Europa prin Ucraina, liderii europeni au spus că este nevoie de diversificarea surselor de aprovizionare. Dar cu cât politicienii vorbeau mai mult despre reducerea dependenței de gazele rusești, cu atât UE se conecta mai mult la conductele Gazprom. De altfel, mari companii europene s-au implicat în construirea gazoductului ruso-german Nord Stream 2, proiect care nu făcea altceva decât să crească și mai mult dependența de gazele rusești.
Europa a devenit atât de vulnerabilă, încât în 2021 s-a trezit într-o mare criză energetică, provocată de jocurile Moscovei pe piețele europene, însă abia în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina, UE a considerat că este cazul să iasă din această captivitate. Sursele de aprovizionare au fost diversificate, iar UE a dovedit că poate chiar să treacă iernile cu mai puține gaze rusești.
Acum, aceeași poveste pare să se repete în ceea ce privește relația cu China. Oficialii europeni se arată îngrijorați de inundarea pieței cu tehnologie chinezească, însă nimic nu pare să oprească avalanșa de importuri.
Cazul investigației asupra importurilor de vehicule electrice vs. cazul Gazprom
Comisia Europeană a lansat oficial, recent, o investigaţie față de importurile masive de vehicule electrice chineze mai ieftine, care ar fi beneficiat de subvenţii de stat. Scopul Comisiei este de a decide dacă este cazul să impună tarife pentru a proteja producătorii auto europeni.
Piața europeană este „inundată” de mașini electrice fabricate în China, unde companiile primesc subvenții mari de la stat, subvenții ce le permit companiilor să vândă aceste mașini în Europa la prețuri anormal de mici.
Chinezii au ajuns să aibă, cu 86.000 de electrice livrate în șapte luni, un total de 8,3% pe piața europeană a mașinilor full-electrice. Ponderea era de numai 0,5% în 2019 și de 3,9% în 2021, mai arată datele. Marea Britanie este cea mai mare piață pentru mașinile electrice chinezești în Europa, cu aproximativ o treime din total.
Surse Reuters au spus că probabil vor urma și alte anchete privind exporturile chineze, cum ar fi cele de tehnologie eoliană.
În urmă cu câțiva ani și gigantul rus Gazprom s-a aflat sub investigația Comisiei Europene, pe motiv că a încălcat normele antitrust ale UE. În 2018, după trei ani de investigație, Comisia a anunțat că impune Gazprom obligații menite să permită fluxul liber al gazelor naturale la prețuri competitive pe piețele gazelor naturale din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, în ciuda "investigației", relația dintre Gazprom și UE se intensifica. A început să fie contruit rapid gazoductul Nord Stream, iar în sud TurkStream, cu ramificații spre Bulgaria.
Cum vorbesc liderii UE despre reducerea dependenței de China
Liderii europeni s-au adunat, pe 5 octombrie, în Granada, Spania, pentru a discuta despre cum ar trebui UE să fie în fruntea tehnologiilor verzi. Au decis, potrivit Reuters, să reducă dependența de China, prin consolidarea pieței unice. „Ne vom consolida poziția de putere industrială, tehnologică și comercială", se preciza într-o declarație de la finalul summit-ului UE din Spania.
Un document de discuție, obținut de Reuters, arăta că Uniunea Europeană ar putea deveni la fel de dependentă de China în ceea ce privește bateriile cu litiu-ion și pile de combustibil până în 2030, precum a fost de Rusia înainte de războiul din Ucraina, dacă nu sunt luate măsuri drastice.
Din cauza naturii intermitente a surselor de energie regenerabilă, cum ar fi solară sau eoliană, Europa va avea nevoie de modalități de stocare a energiei pentru a-și atinge obiectivul de a reduce emisiile nete de dioxid de carbon până în 2050.
În acest fel va crește cererea de baterii litiu-ion, pile de combustie și electrolizoare, de până la 30 de ori în următorii ani.
UE deține o poziție puternică în fazele intermediare și de asamblare ale fabricării electrolizoarelor, cu o cotă de piață globală de peste 50%, însă se bazează în mare măsură pe China pentru pilele de combustie și bateriile litiu-ion esențiale pentru vehiculele electrice.
„Fără implementarea unor măsuri puternice, ecosistemul energetic european ar putea avea o dependență de China până în 2030 de o natură diferită, dar cu o severitate similară, față de cea pe care o avea asupra Rusiei înainte de invazia Ucrainei”, se arăta în document.
Mesaj al unui comisar european către chinezi: vrem reducerea riscurilor, nu decuplare
Comisarul european pentru energie Kadri Simson a avut, pe 11 octombrie, la Universitatea la Beijing, un discurs cu multe nuanțe, care ar putea lăsa loc interpretărilor. Kadri Simson a spus, amintind de investigația asupra vehiculelor electrice, că este necesară reducerea riscurilor, nu o decuplare.
"Decuplarea este o strategie de separare, ruperea legăturilor, construirea zidurilor. Decuplarea duce la o lume a insulelor energetice, despre care am spus, este cel mai rău scenariu pentru tranziția la energie curată. Reducerea riscurilor este o politică de diversificare, prevenire a dependențelor și menținere a Europei ca un continent deschis pentru exporturi. Este o politică care poate ajuta la stabilirea condițiilor unei relații echitabile și de durată și în comerțul cu energie între Europa și China", a declarat Kadri Simson.
Comisarul european a precizat că investigația va fi efectuată cu imparțialitate, transparență și în deplină consultare cu toți operatorii de pe piață.
Anul trecut, UE a avut cel mai mare deficit comercial vreodată cu China, aproape 400 de miliarde de euro, a mai spus Kadri Simson, care precizează că UE face apel la reciprocitate și transparență, în condițiile în care companiile europene se confruntă cu bariere de acces importante și tot mai mari pe piața chineză.
Foto: Costfoto/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia
2
10
