Azerbaidjanul îşi poate îndeplini obiectivul de a dubla exporturile de gaze naturale către Europa, a declarat preşedintele Ilham Aliyev, chiar dacă ţara sa nu a obţinut încă contractele de vânzări pe termen lung de care are nevoie pentru a investi miliarde de dolari în majorarea producţiei, transmite agenția Bloomberg, citată de Agerpres.
Exporturile de gaze naturale către Europa ale statului de la Marea Caspică vor creşte la 12 miliarde metri cubi (bcm) anul acesta, de la 8 bcm în 2021, ceea ce arată că Azerbaidjanul „este încrezător că-şi va îndeplini ţinta de dublare a livrărilor până în 2027”, a afirmat Aliyev la inaugurarea unei conducte cu o lungime de 170 de kilometri, care face legătura între Novi Iskar, în apropiere de Sofia, şi oraşul Nis din Serbia.
Azerbaidjanul, care a început în 2020 să vândă gaze Europei, a convenit anul trecut cu Comisia Europeană să majoreze volumele la 20 bcm în următorii cinci ani. După invadarea Ucrainei de către Rusia, Azerbaidjanul a fost contactat de mai mult de zece state europene pentru gaze naturale, dar discuţiile au fost neconcludente, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Săptămâna trecută, ministrul azer al Energiei, Parviz Shahbazov, a refuzat să precizeze dacă s-au înregistrat progrese în negocierile cu Europa. Serbia va fi a şaptea ţară europeană care va primi gaze din Azerbaidjan, a declarat Aliyev pentru agenţia de presă de stat Azartac.
Compania energetică de stat Socar a ajuns în noiembrie la un acord privind exportul a 400 milioane metri cubi de gaze către Serbia anul viitor.
Exporturile către Bulgaria vor creşte la aproape 1 bcm anul acesta, de la 500 milioane metri cubi în 2022 şi 270 milioane metri cubi în 2021, a anunţat Aliyev.
Cumpărătorii europeni sunt reticenţi în a încheia contracte pe termen lung pentru achiziţionarea combustibililor fosili, având la dispoziţie şi alte opţiuni, cum ar fi majorarea achiziţiilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar şi Statele Unite.
Planurile de a crește importurile de gaz din Azerbaidjan se lovesc de stânjeneli politice
Un alt subiect sensibil este natura regimului lui Ilham Aliev, Azerbaidjanul fiind în esență un stat autocratic, dar și atacurile sale recente împotriva Armeniei, guvernul de la Baku refuzând orice mediere europeană sau internațională pentru rezolvarea conflictului.
Ilham Aliev, 61 de ani, care i-a succedat tatălui său Heidar Aliev, conduce cu o mână forte această fostă republică sovietică bogată în hidrocarburi şi reprimă orice opoziţie. Chiar dacă criticii au denunţat derivele autoritare ale regimului Aliev, puterea sa rămâne intactă.
Preşedintele Aliev a făcut să fie aprobat printr-un referendum în 2009 o schimbare de Constituţie ce autorizează efectuarea unui număr nelimitat de mandate prezidenţiale. O nouă modificare a Constituţiei, în 2016, a extins mandatul prezidenţial la şapte ani. În acelaşi an, el a numit-o pe soţia sa Mehiban Alieva în funcţia de prim-vicepreşedinte.
În esență, deși Azerbaidjanul organizează nominal alegeri, țara este considerată de facto o dictatură în care drepturile omului nu sunt respectate iar libertățile politice nu există.
Acest lucru i-a făcut pe unii experți în geopolitică să remarce că planurile Uniunii Europene de a-și spori substanțial importurile de gaze naturale din Azerbaidjan, după decuplarea energetică de Rusia, reprezintă doar înlocuirea dependenței de un dictator brutal cu cea față de un altul.
Ilham Aliev a anunțat chiar săptămâna trecută convocarea unor alegeri prezidențiale anticipate despre care analiștii notează că sunt menite să îi asigure facil un nou mandat după victoria obținută în regiunea Nagorno-Karabah.
Circa 75% dintre azeri aprobă modul în care Aliev a gestionat acest conflict, potrivit unui sondaj de opinie al centrului de cercetări sociale al ţării, o instituţie publică.
