Ambiția Uniunii Europene de a reduce semnificativ consumul de energie începe să producă efecte. Astfel, potrivit uneianalize a Agenției Europene de Mediula nivelul UE, din 2005 și până în prezent, a fost înregistrată o scădere pronunțată a consumului de energie primară (16%), iar la consumul final de energie, reducerea a fost de 8%, impactul fiind mai mare la nivelul industriei decât la gospodării.
Polonia este singura țară din UE care a avut creșteri, și încă unele importate, atât la consumul de energie primară, cât și la consumul final. UE dorește un ritm de scădere și mai rapid până în 2023. UE numește aceste reduceri ca fiind eficiență energetică, însă poate fi și un semn de dezindustrializare a Europei.
- Consumul final de energie reprezintă energia utilizată de consumatorii finali, cum ar fi gospodării, transport, industrie etc.
- Consumul de energie primară reprezintă cererea totală de energie dintr-o țară, de exemplu și cea utilizată pentru producerea de electricitate. Aici intră inclusiv pierderile din rețea.
UE vrea o scădere și mai mare a consumului de energie
Ambiția UE este să scadă consumul de energie mult mai mult până în 2030.
În septembrie 2023, UE a adoptat o directivă privind eficiența energetică care a stabilit o țintă obligatorie pentru 2030 de 763 milioane de tone echivalent petrol (Mtep) pentru consumul final de energie și o țintă de 992,5 milioane de tone echivalent petrol pentru consumul de energie primară.
Aceasta ar însemna o scădere de circa 20% a consumului final de energie și de circa 21 a consumului de energie primară față de nivelurile din 2022.
Conform estimărilor, nivelul consumului final de energie a fost, la nivelul UE, de 954 Mtep în 2022, iar cel de energie primară de 1.259 Mtep, în scădere cu 1,5% față de 2021, respectiv 4%.
De asemenea, statele membre au convenit să-și reducă cererea de gaze cu 15% comparativ cu media ultimilor cinci ani.
"Atingerea obiectivelor pentru 2030 va necesită reduceri anuale ale consumului de energie într-un ritm mult mai rapid decât s-a atins in ultima decadă. Este foarte puțin probabil ca UE să-și atingă obiectivele de eficiență energetică pentru 2030 fără acțiuni puternice, imediate și decisive pentru reducerea consumului de energie în următorii ani", arată Agenția Europeană de Mediu.
Care este situația în România
Potrivit datelor, 20 de state membre și-au redus consumul final de energie între 2005 și 2022, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Grecia, Țările de Jos și Spania obțin cele mai mari reduceri.
De asemenea, 25 de state membre au scăzut consumul de energie primară, Grecia fiind cu cea mai mare scădere, urmată de Franța, Germania și Italia.
Polonia este singura țară care a înregistrat creștere atât a consumului final de energie, cât și a consumului de energie primară. Potrivit Agenției Europene de Mediu, în Polonia, pe fondul unei scăderi semnificative a cărbunelui, a crescut mult consumul de gaze, dar și a consumului de energie regenerabilă, care s-a triplat din 2005 până în 2022.
Datele Agenției Europene de Mediu arată că în România s-a înregistrat o creștere nesemnificativă a consumului final de energie, circa 2%, și o scădere de peste 10% a consumului de energie primară.
Eficiență energetică sau dezindustrializare
Agenția Europeană de Mediu consideră că reducerea consumului de energie duce la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și sporește securitatea energetică. Agenția spune că scăderile de consum au fost semnificative la nivelul industriei și într-o mai mică măsură la nivelul gospodăriilor.
Reducerea consumului de energie primară (16%) a fost mai importantă decât a consumului final (8%). Înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile în producerea de electricitate reduce de obicei consumul de energie primară fără a afecta consumul final. Ponderea energiei regenerabile în UE s-a dublat din 2005, mai arată Agenția Europeană de Mediu.
Potrivit acesteia, alți factori care au contribuit la reducerea cererii de energie în UE sunt măsurile de economisire a energiei, schimbări structurale la nivelul industriilor, în sensul că se pune accent pe cele mai puțin consumatoare de energie, iernile mai calde.
4
9
