Un laborator din cadrul Departamentului pentru Energie din Statele Unite va realiza în acest an un studiu din care să reiasă cum vom putea folosi resursele geotermale din subsolul Bucureștiului pentru a încălzi orașul. După ce va avea aceste informații, Electrocentrale București (Elcen) va solicita fonduri europene pentru implementarea proiectului.
Directorul general al Elcen, Claudiu Crețu, a făcut parte dintr-o delegație oficială, condusă de ministrul Energiei, care a mers la Washington săptămâna trecută pentru mai multe parteneriate în acest sector.
Unul dintre acordurile semnate se referă la realizarea unui studiu care să arate cum ar putea fi folosite resursele geotermale din subsolul Bucureștiului pentru apă caldă și încălzire.
„Având în vedere că în București nu s-au făcut foraje de 20-30 de ani, iar noi nu avem experiență în a face așa ceva, am vrut să beneficiem de ajutorul altor state care au expertiză și tehnologie. Am semnat un acord pentru un studiu care să arate potențialul geotermal și modul optim în care putem folosi acest potențial pentru București”, a afirmat Crețu, pentru HotNews.ro.
Pe baza datelor puse la dispoziție de Elcen, studiul va fi realizat de un laborator din cadrul Departamentului pentru Energie al Statelor Unite, echivalentul Ministerului Energiei.
„Știm că există potențial, există Therme, există resurse în nordul Bucureștiului, însă vrem să vedem exact cum le putem folosi. Urmează ca studiul să fie realizat pe parcursul acestui an. Intenția este ca la finalul anului să avem aceste informații, să avem un studiu de fezabilitate pe baza căruia să solicităm finanțare europeană, prin Fondul de Modernizare”, a arătat reprezentantul Elcen.
În acest moment, Elcen operează patru CET-uri (centrale electrice de termoficare), care funcționează pe gaze.
Intenția este ca, într-o primă fază, să se meargă pe ambele tehnologii, geotermal și gaz, urmând ca, treptat, să se renunțe la gaz. Tehnologia folosită ar putea proveni tot din Statele Unite.
„Suntem exact pe trendul Comisiei Europene, care își dorește tranziția de la gaze la energie regenerabilă. Energia geotermală înseamnă pentru București și pentru România securitate energetică. Este o resursă pe care o avem noi aici și o putem exploata. Și vom reduce dependența de gaz.
Este exact ce doresc Comisia Europeană și Statele Unite ale Americii. Se înscrie în acel trend al energiei regenerabile pe care o finanțează Comisia Europeană”, a completat Crețu.
Cu un studiu de fezabilitate făcut de americani, vom obține fonduri europene mult mai ușor, crede el.
Gigacaloria ar putea fi mai ieftină
„Nu înseamnă că visăm că într-un an de zile Bucureștiul se va încălzi pe geotermal, mai ales că temperaturile nu sunt foarte mari sub București, nu vorbim de 100 de grade, ci de 40-50-60 de grade. Însă energia geotermală poate fi un aport foarte bun, mai ales în perioada de vară, când pierderile sunt mari”, spunea șeful Elcen, în noiembrie, pentru Hotnews.ro.
Beneficii? Consum mai mic de gaz, decarbonare, energie verde, preț mai mic al gigacaloriei pentru bucureșteni.
El a precizat că, deși zona de nord a Capitalei pare mai bogată, resursele de apă geotermală ar fi în tot subsolul Capitalei, iar centrale noi pot fi construite chiar pe amplasamentul actualelor CET-uri.
În plus, partea de nord a Capitalei este mai deficitară în privința încălzirii centralizate, întrucât toate CET-urile sunt spre sudul orașului.
„Sunt orașe mari europene care azi folosesc energie termică din deșeuri, din biomasă, din pompe de căldură, care stochează energie. Nu inventăm apa caldă. Ce putem face este să adaptăm soluții existente, certificate, ca să ne ferim de acel "cai verzi pe pereți". Nu sunt cai verzi pe pereți, sunt soluții care funcționează azi în Copenhagha, Viena, Berlin sau Munchen”, a mai spus Crețu.
În România, orașul Beiuș este încălzit cu energie geotermală, iar locuitorii săi plătesc cea mai ieftină gigacalorie din țară. Și la Oradea, o parte din oraș utilizează resursele din pământ.
Ce resurse sunt în nordul Capitalei și cine a beneficiat de ele
Județul Ilfov dispune de o resursă importantă, ce ar putea fi utilizată în dezvoltarea unor sisteme inovatoare de distribuție a energiei termice. Este vorba despre resursele geotermale din rezervorul de la Otopeni, cu o suprafață de peste 300 kilometri pătrați, cel mai mare astfel de depozit din România, după cum arată documentul „Strategia de dezvoltare a județului - orizont 2030”.
Aceste resurse au mai fost utilizate și înainte de 1990 pentru alimentarea sistemului centralizat din orașul Otopeni, iar în spatele Casei Presei exista un ștrand termal.
Sistemul ar putea fi reluat cu tehnologie modernă, prin intermediul căreia s-ar putea depăși unele bariere întâmpinate în trecut (greutăți întâmpinate la sonde, depunerea de săruri pe conductele din oțel, dificultăți în exploatarea punctelor termice sau disconfortul termic la consumatori, având în vedere faptul că apa geotermală putea asigura atunci încălzirea locuințelor doar pentru temperaturi exterioare de peste -5 °C), continuă documentul menționat.
Deocamdată, doar două proiecte majore s-au implementat în această zonă, după Revoluție.
Este vorba despre trecerea sistemului de încălzire a Spitalul Clinic de Urgență al SRI „Agrippa Ionescu” din comuna Balotești de pe gaze pe un sistem bazat pe energia geotermală, care a costat 9,8 milioane de lei, proiect finanțat în mare parte din fonduri europene.
Tot în acea zonă, compania A-Heat din Austria a construit Therme, unul dintre cele mai mare complexuri de spa și wellness din Europa și are planuri să investească alte zeci de milioane de euro pentru extindere semnificativă a complexului în următorii ani.
Citiți și Cine a pus ochii pe resursele geotermale din nordul Capitalei
14
12
