Guvernul a alocat un buget de 2,2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), transmis Comisiei Europene la începutul lunii iunie, informează Energy Policy Group (EPG) în cadrul proiectului România Eficientă. Aceste fonduri trebuie cheltuite până în 2026, dar 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
Câteva aspecte legate de performanța energetică a clădirilor
• Interesul utilizatorilor finali pentru locuințe tot mai eficiente energetic și care să asigure un confort sporit este în creștere, mai ales din partea tinerilor.
• Sectorul local al construcțiilor se confruntă cu probleme structurale, care țin de lanțurile de aprovizionare și nevoia de a produce local materiale de construcție (de exemplu, bitum), dar și de disponibilitatea specialiștilor în domeniu.
• E nevoie de o planificare bună care să asigure cheltuirea fondurilor existente prin fondurile pentru Valul renovării, de campanii de conștientizare publică privind importanța absorbției și alocării acestor fonduri și eliminarea obstacolelor, precum și de o implicare pe măsură a administrației publice.
• Renovarea clădirilor și noile construcții trebuie realizate cu o mai mare atenție în ceea ce privește calitatea aerului interior din clădiri, care ne influențează în mod direct sănătatea, performanța și calitatea vieții.
• Este nevoie de o clarificare a atribuțiilor auditorilor energetici, pentru că rolul lor va fi extrem de important în planul pe termen lung de renovare a clădirilor.
• Transformarea digitală a clădirilor este un proces ireversibil, care va conduce, prin tehnologiile de automatizare și control, la un confort interior sporit și la o eficiență energetică tot mai ridicată.
• Importanța managementul energetic urban: în planificarea urbanistică, este foarte important să integrăm și planificarea energetică a utilităților, altfel continuă să apară clădiri noi, în special rezidențiale, care nu au asigurată infrastructura de utilități, consumatorii fiind nevoiți să investească din bugetul propriu pentru a avea acces la rețele.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României, document aflat încă în analiza experților de la Bruxelles, prevede că prin componenta „Fondul pentru Valul renovării” (Pilonul I Tranziția Verde, Componenta I.5), la finalul implementării reformelor și investițiilor, vor exista: circa 1.000 - 1.500 blocuri reabilitate energetic (4 milioane mp clădiri rezidențiale) și circa 2.000 de clădiri publice (2,5 milioane mp) reabilitate.
Conform prevederilor europene transpuse în legislația națională, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, de la începutul acestui an toate clădirile noi, dar și cele care intră într-un proces de renovare majoră trebuie să respecte standardul nZEB (nearly zero energy building), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică, arată România Eficientă.
România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice, până în anul 2022.
1
1
