Noua variantă a proiectului prin care se măresc taxele și se introduc unele noi prevede și o acciză la zahăr care ar urma să se aplice de la 1 octombrie.
De precizat că este vorba despre un draft, ceea ce înseamnă că nu s-a luat o decizie.
Ar urma să se aplice pentru:
1. băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml: 40 lei/hl.
2. băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml: 60 lei/hl.
Prin zahăr adăugat se înțelege, conform Draftului, zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă și siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de fructe, sirop de malț de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată și galactoză adăugate ca ingrediente, zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe, zaharuri din piureuri de fructe si dulceață.
Cu cât s-ar scumpi băuturile răcoritoare
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), care reunește cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din România spune că se va vedea o scumpire de 15-25%.
Este vorba despre prețul mediu pe litru la raft.
De asemenea, avertizează că o acciză pe băuturile răcoritoare, mai ales în rândul tinerilor, ar putea genera un consum mai ridicat de alcool, precum și o creștere a pieței negre, cu efecte negative pentru consumatorii români, bugetul de stat și industria de băuturi răcoritoare.
“Sectorul nostru a fost deja penalizat cu o așa-zisă taxă pe zahăr, mascată printr-o mărire a cotei de TVA de la 9% la 19%, aplicată de la 1 ianuarie doar pentru industria noastră, fie că vorbim de băuturi răcoritoare cu sau fără zahăr. Această nouă taxă propusă reprezintă o măsură profund discriminatorie, care vizează din nou băuturile răcoritoare, în timp ce ignoră conținutul similar de zahăr din produsele alimentare”, a declarat Alice Nichita, președinte ANBR.
Potrivit acesteia, consumatorii pot ajunge să opteze pentru variante mai ieftine și de calitate inferioară sau chiar pentru alcool, agravând deja îngrijorătoarea problemă a consumului de alcool în rândul românilor.
„O taxă suplimentară – indiferent de forma pe care ar lua-o – nu ar aduce încasări suplimentare la bugetul de stat, din contră, ar împovăra și mai mult industriile care au răzbit crizelor din ultimii ani și ar avea efect multiplicator, cu impact negativ sever asupra consumatorului și a economiei, în ansamblul său”, a mai afirmat ea.
ANBR mai arată că, în prezent, băuturi alcoolice precum cidrul sau vinul nu sunt accizate în România.
„Piața băuturilor răcoritoare s-a contractat deja cu peste 6% în primele 6 luni ale acestui an, ca urmare a creșterii TVA. În acest context, o taxă suplimentară va duce la o scădere cumulată de aproximativ 15% a volumelor. Acest lucru se va traduce în reducerea vânzărilor, pe întregul lanț valoric – de la fermierii care cultivă sfecla de zahăr în România, până la magazine, baruri și restaurante”, precizează asociația.
0
9
