Se contureaza tot mai clar un trend de reducere a expunerilor pe tarile din ECE, indiferent de tara de origine a bancilor. Chiar daca oficialitatile romanesti considera ca “Romania si-a facut temele”, o analiza atenta infirma aceasta ipoteza. Rezultatul ineficientei masurilor luate in ultimii ani de autoritati, este deteriorarea vizibila a calitatii serviciilor publice, precum si increderea consumatorilor si a firmelor, reducerea interesului investitorilor straini pentru Romania, lipsa progreselor in diminuarea evaziunii fiscale si in absorbtia de fonduri europene. Acestea sunt doar cateva din concluziile Melaniei Hancila, economist sef al Volksbank Romania, rezultate in urma unui interviu acordat HotNews.ro.
Rep: Banca Centrala a Austriei a recomandat recent pe siteul sau ca subsidiarele din Europa de Est ale institutiilor de credit din subordine sa crediteze businessul local in interiorul unui raport credite/depozite de 110%. Si mai recent, Moody`s a avertizat ca o decizie similara ar putea fi luata si de bancile francize, italiene si grecesti. Ce inseamna asta pentru Romania in general si pentru VBRO in particular?
Melania Hancila, economist sef Volksbank Romania: Comunicatul Bancii Centrale a Austriei este deocamdata la nivel de recomandare si cred ca este posibil ca forma finala a reglementarilor care vor fi adoptate pana la sfarsitul anului ar putea fi usor mai relaxata pe baza negocierilor cu bancile centrale din tarile unde au expunere bancile austriece, precum si in functie de oportunitatile de afaceri ale bancilor respective. In orice caz, se contureaza tot mai clar un trend de reducere a expunerilor pe tarile din ECE, indiferent de tara de origine a bancilor, datorita necesitatilor ridicate de recapitalizare a bancilor mama, dar si necesitatilor ridicate de finantare in tarile din Zona Euro, care va conduce la acutizarea fenomenului de dezintermediere in tarile europene emergente. Penuria de finantare in UE va determina cresterea competitiei intre state pentru atragerea de capitaluri financiare si prin urmare vor conta foarte mult aspectele de ordin calitativ, nu numai cele de ordin cantitativ.
Chiar daca Romania a reusit sa-si imbunatateasca in ultimii ani majoritatea indicatorilor macroeconomici (ex. balanta comerciala si de cont curent, deficitul bugetar, inflatia), alti indicatori s-au deteriorat, cum ar fi cresterea economica potentiala si datoria publica, acesti indicatori cantarind mai greu in momentul de fata pentru investitori. O abordare agresiva si coercitiva din partea autoritatilor, precum si cresterea poverii fiscale asupra companiilor si bancilor va avea efecte negative asupra creditarii si implicit va impiedica revenirea economica. Chiar daca oficialitatile romanesti considera ca “Romania si-a facut temele”, o analiza atenta infirma aceasta ipoteza si am putea concluziona ca de fapt Romania si-a facut temele doar la suprafata, mai exact a mimat reforma aparatului bugetar.
Ca rezultat al ineficientei masurilor intreprinse in ultimii ani de autoritati, s-a deteriorat vizibil calitatea serviciilor publice in administratie, invatamant si sanatate, precum si increderea consumatorilor si a agentilor economici, acutizarea fenomenului de dezinvestire in economia reala, reducerea interesului investitorilor straini pentru investitii in Romania, lipsa progreselor in diminuarea evaziunii fiscale si in absortia de fonduri europene. Daca Romania doreste sa se mentina pe lista destinatiilor prioritare ale capitalurilor straine, atunci este imperativa urgentarea reformelelor structurale si imbunatatirea cadrului legislativ, ameliorarea calitatii serviciilor publice pentru a imbunatatii perceptia investitorilor in capacitatea administrativa tarii si sustemabilitatea rambursarii datoriei publice, stimularea cresterii economice si a bunastarii populatiei.
Rep: In acest context, credeti ca e nevoie de o recapitalizare a bancilor cu capital strain?
M.H.: Bancile cu capital strain care activeaza in Romania sunt bine capitalizate, datorita cerintelor ridicate de capital impuse de BNR.
Rep: Cum vedeti iesirea din criza euro: destramarea zonei, un euro in mai multe viteze sau dimpotriva, o intarire a ei prin luarea de decizii rapide si la timp?
M.H.: Scenariul nostru de baza este ca moneda unica va supravietui turbulentelor de pe pietele financiare, insa pentru aceasta este nevoie de decizii radicale si cu impact imediat prin intarirea si armonizarea politicilor fiscale pentru a reduce discrepantele intre statele membre ale Uniunii Monetare. Nu cred ca se va ajunge la emisiuni de eurobonduri comune pentru ca nu este corect ca statele sa se imprumute la aceleasi dobanzi, in conditiile in care riscul de nerambursare este diferit intre tari si exista decalaje semnificative de competitivitate. Consider ca singura solutie la problema europeana a datoriei este o uniune fiscala si armonizarea legislatiei muncii si a protectiei sociale pentru a reduce discrepantele intre productivitatea muncii si remunerarea acesteia. Consider ca implementarea de politici fiscale restrictive, prin impunerea unui deficit bugetar de maxim 3 % in PIB la nivelul tuturor statelor din UE este singura solutie pentru a iesi treptat din spirala datoriilor publice, deoarece o crestere economica pe datorie nu mai este o varianta acceptata de piete si prin urmare fiecare tara trebuie sa isi reduca cheltuielile administrative si cu factura sociala si sa se orienteze spre echilibrarea balantei veniturilor/cheltuielilor bugetare. Este usor sa cresti pe datorie, cea mai mare provocare este sa cresti folosindu-ti resursele de care dispui in mod eficient si sa le orientazi pentru sustinerea economiei. Sunt convisa ca risipa in administratia publica, evaziunea fiscala, legislatia inadecvata a muncii si a protectiei sociale, politica salariala pot fi imbunatatite in majoraritatea statelor europene care se confrunta cu datorii foarte ridicate.
Rep: Ar putea fi o solutie pentru Romania vanzarea de titluti de stat direct catre populatie?
M.H.: Vanzarea de titluri catre populatie nu este o solutie pe termen scurt deoarece sumele atrase vor fi modeste in prima instanta, dar in principiu poate fi o idee buna pe termen mediu si lung si ar putea scadea usor randamentele la care se imprumuta MF. O asemenea initiativa ar fi oportuna din punctul meu de vedere, deoarece ar creste gradul de educatie financiara al populatiei si ar oferi o varianta de diversificare a investitiilor. Emisiunea de titluri de trezorerie catre populatie ar trebui personalizata astfel incat sa fie accesibila maselor, sa fie pus la dispozitia populatiei un ghid complet de utilizare pe internet, emisiunea sa se faca la intervale regulate de timp, de exemplu la inceputul fiecarei luni si piata secundara a titlurilor de stat sa fie accesibila publicului larg, pentru a reduce primele de lichiditate. Un marketing inteligent al acestor emisiuni ar putea aduce treptat sume substantiale in contul MF, deoarece daca va fi usor de tranzactionat pentru populatie un asemenea instrument, va castiga teren in defavoarea bancilor care nu vor mai face jocurile in exclusivitate. Populatia va avea astfel la dispozitie un instrument cu grad de risc scazut si cu lichiditate sporita pentru a-si diversifica investitiile financiare.
Rep: De ce credeti ca actualii lideri europeni nu au gasit inca solutii ale crizei, care sa fie validate de piete? De ce tine atat de mult aceasta criza?
M.H.: Divergentele dintre interesele nationale si discrepantele intre cultura sociala si fiscala dintre statele europene fac extrem de dificila acceptarea unei uniuni fiscale si armonizarii legislatiei muncii de catre statele din UE. Armonizarea legislatiei europene dupa modelul german ar presupune pierderea unor beneficii nejustificabile din perspectiva productivitatii muncii prestate de salariati si va conduce la scaderea bunastarii populatiei in majoritatea statelor europene, insa acest lucru este inevitabil si se va intampla prin mecanismele pietei, in caz ca euro va esua si fiecare tara va reveni la moneda nationala.
Rep: Sunteti cu siguranta in contact direct cu mediul de business local. Care e sentimentul de incredere al oamenilor de afaceri in privinta evolutiei viitoare a economiei? Cum percepeti starea lor de spirit?
M.H.: Oamenii de afaceri sunt din ce in ce mai descurajati de evolutia economiei nationale si de esecul autoritatilor de a folosi criza drept o oportunitate pentru a reforma radical administratia publica, de deteriorarea situatiei din invatamant si sistemul de sanatate, astfel ca fiecare considera ca plateste taxe enorme in raport cu beneficiile. Acutizarea situatiei la nivel european a distrus si ultima speranta a mediului de afaceri care se obisnuise cu ideea de crestere pe seama cererii externe care a devenit problematica in conditiile actuale si nu mai vad nici un motor de crestere economica. In aceste conditii, firmele fac tot posibilul sa-si reduca cheltuielile si gradul de indatorare, iar investitiile in capital au fost amanate pe termen nelimitat si singurele investitii care mai prezinta interes pentru companii sunt cele cofinantate din fonduri europene, deci inca un motiv sa facilitam absortia de fonduri europene.
Rep: Este plauzibil pentru Romania un deficit de 1,9% in 2012? Ce ar presupune un asemenea efort?
M.H.: In contextul macroeconomic actual nu este spatiu pentru deficite bugetare peste pragul de 3 % din PIB dupa metodologia ESA95, ceea ce ar echivala cu un deficit de aprox 2 % dupa standardele locale cash, indiferent de motivatie. Daca inainte de declansarea crizei datoriilor, investitorii acceptau deficite bugetare ridicate motivate de investitiile in infrastructura, acum pietele impun masuri de echilibrare a balantei bugetare coroborate cu stimularea cresterii economice pentru a reduce treptat datoria publica. Este intr-adevar un efort consistent, mai ales pentru administratia actuala, care in ciuda gravitatii crizei nu a suferit o reforma profunda, ci doar masuri la suprafata pentru a bifa cat mai multe legi esentiale. Mai nou, guvernul nu pierde nici o ocazie sa se laude ca Romania a alocat in ultimii ani cea mai mare pondere a cheltuielilor publice pentru investitiile de capital, insa personal nu vad nici un motiv de lauda, deoarece rezultatele acestor cheltuieli nu se vad la nivelul economiei si nici nu au sustinut cresterea nivelului de trai al populatiei. Nu este suficient sa alocam sume substantiale catre investitii, daca utilizarea acestor fonduri nu produce valoare adaugata in economie, ci doar in buzunarele celor afiliati politic. Daca fondurile pentru investitii merg in studii de fezabilitate fara concretizare practica, constuctia de noi biserici cand spitale stau sa se prabusesca peste pacienti si sistemul de invatamant este intr-o situatie deplorabila, cand se renoveaza cladiri ale statului la preturi de palate, cand constructia si intretinerea de drumuri este mult mai scumpa decat in orice alt stat european, desi costurile cu forta de munca sunt cele mai reduse, cand nici un proiect de infrastructura nu se face la costul initial agreat cu autoritatile, ci la preturi mult superioare si chiar si celei mai costisitoare oferte din cadrul licitatie respective. In conditiile tipic mioritice, chiar nu vad oportunitatea unui deficit bugetar in Romania si cred ca autoritatile ar trebui sa se cheltuiasca doar atat cat reusesc sa colecteze si poate atunci am vedea intensificarea eforturilor pentru cresterea gradului de colectare si progrese reale in reformarea si eficientizarea sectorului public.
Rep: Care sunt asteptarile dvs. referitoare la concluziile summitului european?
M.H. :Este vizibil ca toti liderii europeni au constientizat in sfarsit gravitatea situatie si in virtutea acestui fapt este de asteptat ca de data aceasta sa se adopte un pachet de masuri radicale pentru UE, insa nu sunt sigura ca rezultatul Summitului va linisti complet pietele. Ma indoiesc ca se va adopta initiativa de a emite eurobonduri in comun, avand in vedere opozitia puternica a Germaniei, care daca ar accepta ar fi nevoita sa se imprumute la aceleasi preturi cu statele mai putin perfomante. Ma astept sa se adopte un pachet de masuri fiscale care vor netezi drumul spre o uniune fiscala, astfel probabil ca va fi unanim acceptat pragul maxim de deficit bugetar de 3% din PIB, precum si penalizarile in caz de depasire a acestui prag, ceea ce va obliga statele la o mai buna disciplina fiscala si va atenua treptat povara datorie publice.
Dupa parerea mea, este esentiala o reforma unitara a politicilor nationale de pe piata muncii si inlesnirea circulatiei libere a fortei de munca, care a fost una dintre pietrele de moara ale adancirii discrepantelor dintre state si al erodarii productivitatii muncii pe batranul Continent. O asemenea masura va fi extrem de nepopulara la nivelul electoratelor din cea mai mare parte a tarilor europene, insa este absolut necesara pentru constructia unei fundatii solide pentru reluarea cresterii economice si crearea de noi locuri de munca. Flexibilizarea pietei muncii, ridicarea restrictiilor la munca in interiorul UE, precum si convergenta beneficiilor sociale intre natiunile membre vor rezolva pe termen mediu discrepantele de productivitate a muncii si vor reduce diferentele salariale intre tarile membre. Toate acestea sunt masuri care vor produce efecte pe termen mediu si lung si vor pune bazele unei cresteri economice sanatoase. Insa pentru a calma pietele este nevoie si de masuri cu impact imediat si anume gasirea unei modalitati de finantare a datoriei stalelor europene si cred ca BCE ar putea juca un rol definitoriu, deoarece statele si bancile europene au nevoie urgenta de finantare, pana la recastigarea increderii investitorilor in capacitatea liderilor europeni de a salva moneda unica.
5
3
