Doar interventiile BNR au facut ca leul sa nu se deprecieze vineri mai puternic in fata principalelor valute, cotatia afisata de banca de emisiune fiind de 4,5495 lei pentru un euro, 3,7274 lei pentru un dolar SUA si 3,7685 lei pentru un franc elvetian. Deocamdata nivelul mai mult decat confortabil al rezervelor BNR permite sustinerea unei volatilitati reduse, variatia de vineri fiind destul de consistenta. Leul atinsese 4,57 de unitati in fata euro, dar a fost apoi "adus" spre nivelul 4,54 . INtr-un raport recent, FMI recomanda BNR sa evite interventiile pe piata valutara.
Cursul leului a atins vineri inainte de pranz nivelul de 4,570 unitati in fata euro, nivel la care s-a facut o singura tranzactie, dupa care a coborat lent pana la 4,54 in jurul orei 11. La nivelul de 4,565 lei/euro s-au incheiat tranzactii de circa 5 milioane, majoritatea ordinelor sunt venite din afara tarii, a declarat dealerul unei banci comerciale pentru HotNews.ro. Moneda locala este decupata de restul valutelor regionale, zlotul fiind pe un trend de apreciere. "Leul nu mai are nimic in comun cu restul monedelor. Ceea ce se intampla , a mai spus dealerul citat.
Vezi aici cotatiile Bloomberg pentru leul romanesc in fata euro
Exista trei mituri legate de cursul de schimb, scrie economistul roman Florin Citu pe blogul lui: Mitul numarul unu: Cursul de shimcb este determinat de piata. Cred ca nimeni nu mai crede acest lucru in Romania. Cursul de schimb este administrat pe termen scurt de banca centrala. Graficul de mai jos arata cum masa monetara pe termen scurt se modifica in tandem cu cursul de schimb. Mecanismul este simplu. Interventiile bancii centrale pa piata valutara sunt SINGURELE care ajusteaza masa monetara: cumpararile de euro cresc masa monetara prin vanzarea de lei iar vanzarile de euro scad masa monetara prin cumpararile de lei. Tranzactiile care nu implica banca centrala NU influenteaza masa monetara.
Citeste celelalte doua mituri pe blogul lui Florin Citu
De foarte multe ori, interventiile BNR in piata valutara sunt insotite de stiri asociate senzationalului. In realitate, sondajele BIS arata ca mai toate bancile centrale intervin periodic in piata valutara. Drept e ca interventiile se fac cu discretie si sunt invaluite (pana intr-un punct) de mister. BNR (ca si celelalte banci centrale) nu publica decat cu maxima parcimonie date legate de asemenea gesturi. Cu toate acestea, cand dealerii bancilor comerciale vad pe ecrane un client care vinde sau cumpara o cantitate neobisnuita de valuta (sau lei), lucrurile par clare. “Batman” a intervenit iar printr-un client (de regula tot o banca comerciala) ca sa “regleze” piata. Cum se fac insa aceste interventii, cat costa ele si daca in final efectul e bun sau rau, cititi aici.
Pana atunci sa spunem ca nu e nimic senzational in asemenea interventii (in ultima vreme BNR a intervenit de cateva ori, dar a spune ca a facut-o “agresiv” e usor exagerat. Agresiv comparativ cu ce?). E la fel de corect sa spunem ca interventiile in piata valutara din partea unei banci centrale distorsioneaza pretul “corect”, bazat pe cerere si oferta si poate da un semnal speculatorilor privind un anumit nivel de curs “protejat” de BNR (sau alta banca centrala).
Aici puteti vedea cele mai recente date ale Bancii Reglementelor Internationale cu privire la interventiile Bancilor straine pe piata valutara.
1
3
