In trimestrul II 2012, costul orar al fortei de munca a crescut cu 6,65% fata de trimestrul precedent si cu 7,05% fata de acelasi trimestru al anului anterior, arata Institutul National de Statistica intr-un comunicat de presa difuzat marti. Aceasta factura in crestere poate insemna inceputul unei restructurari a fortei de munca in cateva domenii, dar si o pierdere a competitivitate in comparatie cu economiile din jurul Romaniei. Costul fortei de munca conteaza mult din punctul de vedere al avantajelor concurentiale. Motivul pentru care ofirma din Ungaria de pilda poate plati un salariu mai mare decat una similara din Romania este pentru ca productivitatea muncii acolo este mai ridicata. Iar daca ne uitam peste cifre, o sa vedem ca cele mai mari cresteri ale costurilor cu forta de munca din Romania sunt in industriile care incurajeaza importurile si consumul. Ceea ce nu e neaparat o veste buna.

Daca costul fortei de munca la firma A este dublu fata de cel de la firma B dar un muncitor de la firma A produce de 2 ori mai multe unitati pe ora, atunci cele 2 firme vor avea acelasi cost al fortei de munca pe unitatea de produs

E drept, ar trebui sa luam in calcul nu numai diferentele de costuri orare ale fortei de munca dar si diferentele privind productivitatea muncii atunci cand se compara avantajele competitive ale doua entitati (firme, sau industrii), intrucat ceea ce conteaza intr-adevar este costul fortei de munca pe unitatea de produs.

Pentru a imbunatati competitivitatea, cresterea productivitatii muncii in procente trebuie sa depaseasca cresterea costului orar al muncii.

  • In trimestrul III 2012 , costul orar al fortei de munca in forma ajustata (dupa numarul zilelor lucratoare) a inregistrat o rata de crestere de 3,70% fata de trimestrul precedent si de 7,16% fata de acelasi trimestru al anului anterior.

In forma bruta (neajustata), fata de aceleasi perioade de comparatie, variatia costului orar al fortei de munca a diferit nesemnificativ fata de forma ajustata (4,00%, respectiv 7,58%).

  • Trimestrul III 2012 comparativ cu trimestrul II 2012

Fata de trimestrul II 2012, costul orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) a crescut in majoritatea activitatilor din sectorul economic , cele mai semnificative cresteri inregistrandu-se in activitatile de spectacole, culturale si recreative (10,80%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (7,61%) si alte activitati de servicii (5,63%).

Scaderi ale costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) s-au inregistrat doar in intermedieri financiare si asigurari (-5,53%), tranzactii imobiliare (-4,24%) si constructii (-0,56%).

In sectorul bugetar s-au inregistrat cresteri ale costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa efectul zilelor lucratoare) in principal ca urmare a aplicarii prevederilor OUG 19/2012 , astfel: in invatamant cu 18,41%, in administratie publica cu 12,02% si in sanatate si asistenta sociala cu 6,90%. De asemenea, cresterea costului orar al fortei de munca in invatamant a fost determinata si de diminuarea timpului efectiv lucrat fata de trimestrul precedent, ca urmare a vacantei scolare (fenomen caracteristic acestei activitati in trimestrul al III-lea al fiecarui an), iar in administratie publica de influenta concediilor de odihna.

In trimestrul III 2012, cresterea fata de trimestrul anterior (pentru indicii in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forta de munca si a celei privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a fost de 3,70%. Cresterea inregistrata de cele doua componente pentru indicii in forma bruta (neajustata) a fost de 4,00%.

  • Trimestrul III 2012 comparativ cu trimestrul III 2011

Din aceasta prespectiva, salarii mai mari inseamna si venituri bugetare mai mari, implicit o protectie sociala mai buna. Dar un cost cu forta de munca mai mare duce la o pierdere de competitivitate si la un pret mai mare pentru consumator, inclusiv pentru consumatorul cu salariul majorat.

Pe principalele activitati ale sectorului economic, cele mai mari cresteri ale costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) s-au regasit in activitati de spectacole, culturale si recreative (16,57%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (15,12%) si alte activitati de servicii (11,59%). Cresterile cele mai mici s-au inregistrat in transport si depozitare (2,28%), informatii si comunicatii (2,22%) si hoteluri si restaurante (1,41%).

In sectorul bugetar3, ca urmare a actualizarii legislatiei de salarizare a personalului platit din fonduri publice , s-au inregistrat cresteri ale costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa efectul zilelor lucratoare) astfel: in administratie publica cu 14,65%, in sanatate si asistenta sociala cu 12,06% si in invatamant cu 3,38%.

Cresterea fata de acelasi trimestru al anului precedent ￯ indici in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare ￯ pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forta de munca a fost de 7,17%, iar pentru indicii in forma bruta (neajustata) de 7,58%. Componenta privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a inregistrat cresteri de 7,14%, respectiv 7,56%.

  • Pe forme de proprietate si forme juridice, costul mediu lunar a fost superior mediei pe economie in sectorul public (+268 lei), respectiv in regiile autonome (+1101 lei).Costul mediu lunar al fortei de munca a fost in anul 2011 de 2569 lei/salariat, in crestere cu 3,7% fata de anul precedent. Ponderea cheltuielilor directe in totalul cheltuielilor unitatii cu forta de munca a fost de 77,7 %.Costul mediu lunar din societatile cu capital privat (proprietatea majoritara privata, proprietatea integral privata, proprietatea cooperatista, proprietatea obsteasca, proprietatea integral straina), desi s-a situat sub media pe economie cu circa 4%, a inregistrat cea mai mare valoare in activitatea de intermedieri financiare si asigurari (+3499 lei peste media pe economie).
  • Disparitatile costului fortei de munca se manifesta si pe clase de marime ale intreprinderilor, valorile medii lunare ale acestuia pe persoana fiind in intreprinderile mari (cu 250 salariati si peste) de 1,2 ori mai mari decat media pe economie si de circa 1,9 ori mai mari decat costul mediu lunarinregistrat in unitatile mici, cu mai putin de 50 de salariati.
  • Angajatorii din sectorul public din intreprinderile mari (cu 250 salariati si peste) cheltuie in medie pe un angajat intr-o luna, de 1,8 ori mai mult decat cei din sectorul privat din unitatile mici, cu mai putin de 50 de salariati (2999 lei fata de 1658 lei).In societatile cu capital public costul mediu orar a fost 16,48 lei/ora, mai mic fata de anul 2010 (-0,22 lei/ora) ca urmare a aplicarii legislatiei in vigoare (vezi nota de subsol 6), iar fata de media pe economie a inregistrat o crestere (+1,55 lei/ora).
  • Nivelul cel mai ridicat al costului mediu orar (21,27 lei/ora) a fost platit pentru salariatii regiilor autonome (cu 0,32 lei/ora mai mult fata de anul 2010, respectiv cu 6,34 lei/ora mai mult fata de media pe tara in anul 2011).

Cheltuielile directe cu forta de munca includ sumele brute platite din fondul de salarii pentru timpul lucrat (inclusiv premii), pentru timpul nelucrat, drepturile in natura ca remunerare a muncii (potrivit prevederilor din contractele colective de munca), sumele brute platite salariatilor (ca stimulente) din profitul net realizat de unitate, sumele brute platite din alte fonduri (inclusiv drepturi in natura) acordate conform legislatiei in vigoare.

Cheltuielile indirecte cu forta de munca includ contributiile angajatorului la fondurile de asigurari si protectie sociala (somaj, sanatate etc.), sumele brute platite salariatilor care parasesc unitatea (iesire la pensie, transfer, detasare etc.), sumele brute platite pentru intreruperi ale lucrului neimputabile salariatilor, alte cheltuieli cu forta de munca.