"Introducerea accizei suplimentare va avea un impact negativ asupra economiei, va duce la cresterea costurilor de transport, va avea efecte inflationiste si va inhiba consumul. Noi am solicitat in repetate randuri autoritatilor sa se concentreze pe alte modalitati de crestere a veniturilor bugetare" , a explicat intr-un interviu acordat HotNews.ro, Daniel Anghel, trezorierul Consiliului Investitorilor Straini. Introducerea de noi taxe/impozite nu face altceva decat sa genereze o povara fiscala suplimentara atat pentru mediul de afaceri, cat si pentru consumatorul de rand, mai crede Anghel.

Daniel Anghel, FICFoto: Hotnews

Cititi mai jos interviul acordat HotNews.ro de Daniel Anghel, trezorierul FIC

Rep: D-le Anghel, as dori sa ne spuneti punctul de vedere al FIC. cu privire la cateva initiative legislative recente ale Guvernului Romaniei. O sa le luam pe rand. Prima la care ma gandesc este taxa pe stalp. Din punctul Dv de vedere este o masura buna sau mai putin buna pentru cei pe care ii vizeaza?

Daniel Anghel, Trezorier FIC: Introducerea acestei masuri a fost facut intr-un mod foarte rapid pe finalul anului trecut ca urmare a presiunilor bugetare. Consideram ca noul impozit pe constructii prevazut de OUG nr. 102/2013 creeaza distorsiuni in mecanismele pietei, dificultati in planificarea afacerilor, cu consecinte deosebit de grave pentru mediul de afaceri romanesc din perspectiva atractivitatii investitionale si competitivitatii economice a Romaniei.

Desi intelegem necesitatea cresterii veniturilor la buget, Consiliul Investitorilor Straini a afirmat, in repetate randuri, ca cea mai buna modalitate de a atinge acest obiectiv nu este majorarea sau introducerea unor impozite si taxe noi,cum ar fi aceasta asa-numita "taxa pe stalp", ci imbunatatirea gradului de colectare si combaterea evaziunii fiscale.

Introducerea de noi taxe/impozite nu face altceva decat sa genereze o povara fiscala suplimentara atat pentru mediul de afaceri, cat si pentru consumatorul de rand. Asta in conditiile in care ultima editie a studiului "Paying taxes", arata ca nivelul total al taxarii in Romania pentru o firma medie se situeaza la 42,9% raportat la profituri, pozitionandu-ne astfel la mare distanta de Bulgaria care are un nivel total al taxarii de 27,7% si chiar peste media Uniunii Europene de 41,1%, in conditiile in care Romania are o fiscalitate impovaratoare pe munca. Iar aceasta clasare nu ia deocamdata in calcul si efectele introducerii taxarii pe constructiile speciale si a accizei suplimentare la carburant, noi taxe care vor majora povara fiscala pentru companiile din Romania.

Rep: Care ar fi efectele- directe si indirecte ale acestei masuri?

D.A.: In primul rand trebuie spus ca nu au existat consultari reale cu mediul de afaceri asupra acestei initiative legislative, atat pentru a putea asigura o impozitare justa, corelata cu specificul industriilor afectate, proportionala cu scopul urmarit, cat si pentru a asigura mult dorita transparenta si predictibilitate a cadrului legislativ fiscal.

Aceasta masura va afecta in mod negativ activitatea companiilor din mai multe domenii (energie si utilitati, telecom, agricultura etc.) , iar aceste efecte se vor transmite consumatorilor finali prin majorarea tarifelor. In mod clar, noi recomandam abrogarea acestei masuri. Daca insa se va mentine, consideram ca ar trebui sa se calculeze raportat la valoarea fiscala neta a activelor si nu la cea contabila bruta, asa cum se prevede in momentul de fata.

Dintre efectele directe si indirecte as mentiona si altele, si anume:

• se creeaza premisele reducerii investitiilor in sectoare economice strategice, care sunt afectate de aceasta sarcina fiscala suplimentara, cu care ar putea duce la franarea dezvoltarii economice;

• dimensiunea efortului financiar pe care companiile urmeaza sa il suporte nu este justificata de catre autoritati din perspectiva necesitatii si a ratiunii economice, nu are la baza niciun studiu de impact realizat asupra mediului de afaceri, nu este proportionala cu necesitatea bugetara care a stat la baza introducerii acestui impozit;

• noul impozit este calculat asupra unor investitii deja facute in perioade anterioare, in care acest cost nu a putut fi identificat si luat in considerare in procesul decisional, iar conditiile de piata au fost diferite. Prin urmare, in cazul in care noile conditii de piata permit, recuperarea acestui cost nu se va putea face decat pe seama cresterii preturilor si tarifelor utilizate de agentii economici, fapt ce va avea un efect negativ atat asupra consumului populatiei cat si asupra inflatiei.

Rep:Aveti cunostinta de masuri similare aplicate in alte state europene?

D.A.: Acest tip de impozit nu reprezinta o practica intens uzitata la nivel european, dupa cum s-a vehiculat in presa. Din investigatiile efectuate de mediul de afaceri rezulta ca in cele mai multe tari din Uniunea Europeana nu exista la acest moment un impozit aplicat la valoarea contabila bruta a tuturor activelor productive de acest gen prin care sa se stabileasca in sarcina agentilor economici o astfel de sarcina fiscala suplimentara. Situatiile intalnite se refera in general la taxe de acces pe domeniul public a anumitor tipuri de infrastructuri (taxe calculate la baze impozabile incomparabil mai mici).

De asemenea activele offshore din domeniul productiei de titei si gaze nu sunt supuse unor taxe similare in niciuna din jurisdictiile europene importante in sectorul upstream (de ex. Marea Britanie, Norvegia, Germania si Olanda). De asemenea, nici statele vecine ale Romaniei nu aplica o asemenea taxa activelor offshore. Mai mult in tari precum Austria, Croatia, Germania, Ungaria si Marea Britanie nu exista un astfel de impozit aplicabil asupra unor active cum ar fi cele din domeniul industriei regenerabilelor domeniu in care s-a investit semnificativ in ultima perioada de timp.

Rep: In ultimele zile, pe scena politicilor economice, se discuta despre "rata lui Ponta". Despre schema fiscala prin care cei cu venituri mici isi vor putea reduce ratele bancare la jumatate. Bancherii si-au exprimat deja punctul de vedere- preponderent negativ- cu privire la aceasta masura. Care e opinia FIC?

D.A.: Avand in vedere faptul ca nu s-a publicat inca un proiect de lege concret este greu sa ne pronuntam asupra efectelor unei astfel de masuri. Trebuie insa sa avem in vedere ca politica fiscala trebuie sa nu creeze distorsiuni si discriminari intre contribuabili.

Rep: Inainte de a trece la alte intrebari, as aprecia daca mi-ati raspunde la intrebarea: in ce masura a fost FIC consultata cu privire la intentiile Guvernului pe zona politicilor fiscale?

D.A.: Intotdeaua noi ne-am dorit sa existe un termen suficient de consultare pentru a revizui proiectele legislative propuse cu privire la aspecte care pot afecta climatul local de afaceri. Acest lucru sporeste cu siguranta calitatea legislatiei si contribuie la aplicarea uniforma a acesteia. In materie de consultare, in ultima perioada de timp aceasta s-a imbunatatit si avem discutii periodice cu domnul secretar de stat, Dan Manolescu, si echipa dansului. Un exemplu este recenta masa rotunda organizata de FIC la care a fost invitat domnul secretar de stat.

Totusi, este la fel de adevarat faptul ca dialogul, consultarea si in cele din urma mecanismul de decizie sunt deseori influentate de alti factori precum rapiditatea cu care apar Ordonantele de Urgenta nemaiexistand un termen rezonabil de analiza precum si lipsa de coerenta a politicilor fiscale ceea face imposibila implementarea sugestiilor noastre. Asa cum am spus mediul de afaceri isi doreste stabilitate, predictibilitate si nicidecum o avalansa de ordonante de urgenta care sa introduca taxe si impozite suplimentare.

Un exemplu in acest sens il reprezinta discutiile initiate ca urmare a proiectului de rescriere a Codului Fiscal, care este o initiativa foarte buna a Ministerului de Finante, si la care mediul de afaceri a participat in mod activ in grupurile de lucru formate lucrand pret de cateva luni la rescrierea acestuia, pentru ca in final proiectul sa fie suspendat. Si chiar mai mult modificarile aduse ulterior Codului fiscal, in noiembrie 2013, pe care le-am mentionat anterior si care cuprindeau modificari cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri, nu au fost discutate in cadrul acestor grupe de lucru.

Rep:Cum "cititi" intentia introducerii accizei suplimentare? Aveti un calcul de impact referitor la asta?

D.A.: E acelasi rationament pe care l-am expus in raspunsul la prima dvs. intrebare. La momentul actual, tinand cont de nivelul total al taxarii in Romania (42,9%), cresterea veniturilor bugetare ar trebui sa vina, in primul rand, din masuri adminitrative (imbunatatirea gradului de colectare, diminuarea evaziunii fiscale). Acest lucru a fost sesizat autoritatilor in repetate randuri de catre Consiliul Investitorilor Straini. In opinia noastra, introducerea accizei suplimentare va avea un impact negativ asupra economiei, va duce la cresterea costurilor de transport, va avea efecte inflationiste si va inhiba consumul. Consiliul Investitorilor Straini a solicitat in repetate randuri autoritatilor sa se concentreze pe alte modalitati de crestere a veniturilor bugetare .

Si daca tot vorbeam de masuri administrative, permiteti-mi va rog, in acest context, sa va aduc la cunostinta si o parte din alte recomandari pe care Consiliul Investitorilor Straini le sugereaza ANAF, in mod constant, cu obiectivul declarat de imbunatatire/ normalizare a mediului fiscal din Romania:

• Asigurarea rambursarii la timp a impozitelor si deblocarea mecanismului de emitere a solutiilor de fiscale individuale si a acordurilor de pret in avans

FIC doreste deblocarea mecanismului de emitere a solutiilor fiscale anticipate tocmai pentru o mai mare predictibilitate si transparenta in ceea ce priveste implementarea deciziilor importante de business ale investitorilor. De asemenea, contribuabilii trebuie sa-si primeasca la timp taxele si impozitele pentru a evita prefinantarea acestora in mod nejustificat. Pe aceasta tema relevanta este decizia Comisie Europene de la finalul anului trecut care a deschis un dosar de infringement impotriva Romaniei pentru nerambursarea la timp a TVA.

Pentru a debloca aceste mecanisme FIC propune o re-gandire a actualei structuri operationale si a resurselor umane din cadrul ANAF si MFP pentru a aloca suficiente resurse cu pregatire tehnica adecvata pentru astfel de probleme. De asemenea o eficientizare a inspectiei fiscale prin modernizarea procedurilor de control (e-Audit) si o abordare de genul substanta sa prevaleze formei ar putea debloca piedicile birocratice cu care se confrunta contribuabili.

• Conformarea si declararea voluntara
  

Constatam in ultima perioada de timp o serie intreaga de intentii de modificare ale codului de procedura fiscala. FIC a sustinut intotdeauna ca reducerea evaziunii fiscale se poate realiza fie prin intensificarea constrangerilor, fie prin acordarea de stimulente pentru conformarea voluntara, fie printr-o combinatie bine dozata a acestora. Din pacate, prima varianta a aratat deja ca genereaza efecte nedorite, afectand in mod negativ si agentii economici de buna credinta.

FIC recomanda implementarea conceptului de declarare voluntara pentru toti contribuabilii, in scopul cresterii conformarii voluntare si imbunatatirii colectarii impozitelor la bugetul de stat. O astfel de masura, asociata cu reducerea sanctiunilor pentru contribuabilii bun-platnici (sau chiar acordarea de bonusuri pentru cei care isi indeplinesc in mod regulat obligatiile fiscale la termen) si cresterea sanctiunilor aplicate pentru evaziunea fiscala ar putea avea efecte benefice pe termen mediu si lung prin suplimentarea veniturilor bugetare fara a fi necesare masuri aditionale de ajustare a cotelor de impozitare.

• Reforma reala a ANAF

Reforma administratiei fiscale si imbunatatirea colectarii taxelor raman doua dintre punctele nevralgice ale sistemului fiscal romanesc pe care ANAF trebuie sa le abordeze intr-o maniera structurata si coerenta. Simplificarea si eficientizarea administratiei fiscale va aduce beneficii atat pentru mediul de afaceri, cat si pentru stat. Aceasta se poate realiza prin:

- Reforma structurilor de control si inspectie fiscala si eliminarea suprapunerilor in verificarea contribuabililor precum si diferentele in aplicarea legislatiei fiscale;

- Imbunatatirea sistemului informatic si a infrastructurii IT al ANAF pentru reducerea timpului necesar conformarii si numarului de plati;

- Eficientizarea controlului fiscal prin verificarea contribuabililor care prezinta un risc crescut de evaziune fiscala

In acest sens programul cu Banca Mondiala de reformare a structurii ANAF este foarte important si el trebuie urgentat pentru ca perioada de implementare poate fi de lunga durata.

Rep: Stiu ca una din dificultatile fiscale din Romania e legata de taxarea muncii. Guvernul a promis insa ca va reduce presiunea cotelor de CAS cu circa 5 p.p. E aceasta o masura de natura a facilita atractia tarii noastre in fata investitorilor straini? Care ar fi primele 3 intrebari pe care i le-ati adresa maine dimineata premierului, daca v-ar chema la Palatul Victoria?

D.A.: Nu i-as adresa neaparat intrebari, ci mai degraba i-as sugera cateva masuri, cu speranta ca le va analiza si accepta. As face cateva propuneri de masuri fiscale care sa impulsioneze cresterea economica.

Avem nevoie de masuri cu caracter fiscal care sa stimuleze cresterea economica si nu sa creasca povara fiscala. Forta de munca este in continuare taxata la cote foarte mari in Romania, in comparatie cu alte tari europene (44,45%). Cu toate acestea, ponderea contributiilor sociale in PIB continua sa fie redusa, ceea ce inseamna ca povara fiscala cade pe umerii contribuabililor onesti, obligati sa se confrunte si cu o concurenta fiscala neloiala.

In acest sens, credem ca ar fi necesara o relaxare a sistemului de contributii sociale prin reducerea cotelor si plafonarea bazei de calcul, mai ales in conditiile in care CASS se calculeaza acum si pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor iar pachetul minimal de servicii medicale propus de Ministerul Sanatatii este cu mult mai restrans decat ceea ce se ofera in prezent ca servicii medicale acoperite de CASS. De asemenea, credem ca reducerile de cote ale contributiilor sociale trebuie sa fie insotite de reforme reale ale sistemului de pensii si a celui medical, reforma bazata pe sporirea implicarii sistemelor private de pensii si de sanatate.

• Implementarea sistemului de scutire a impozitului pentru profitul reinvestit

Aceasta facilitate asigura scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit de catre companii in echipament tehnologic si alte mijloace fixe, stimuland astfel procesul de reinvestire a profiturilor obtinute si dezvoltarea sustenabila a companiilor. Mai departe, aceasta facilitate va conduce la imbunatatirea capacitatilor operationale si de productie ale companiilor beneficiare.

In 2009 Guvernul Romaniei a introdus aceasta facilitate avand ca scop furnizarea unei surse de finantare suplimentare companiilor interesate. Desi aceasta trebuia sa reprezinte o facilitate pentru mediul de afaceri prin exceptarea de impozit pe profit a profiturilor reinvestite, in practica a reprezentat numai o amanare la plata a impozitului pe profit respectiv. In consecinta, mediul de afaceri a reactionat prin neaplicarea acestei asa-zise facilitati.

Avand in vedere aceste aspecte, implementarea sistemului de scutire al profitului reinvestit in echipamente tehnologice si alte mijloace fixe trebuie reglementata de o maniera judicioasa astfel incat sa permita in mod real scutirea de impozit pe profit precum si deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea echipamentelor achizitionate.

• Mentinerea cotei unice

Nu in ultimul rand mentinerea cotei unice de impozitare actuale, atat pentru companii, cat si pentru persoane fizice, ca un element competitiv esential pentru Romania;

Introdusa la inceputul anului 2005 in Romania, cota unica de impozitare a adus rezultate, atat in ceea ce priveste cresterea incasarilor bugetare, cat si cresterea PIB si a volumului de investitii straine.

Veniturile fiscale au crescut atat ca procent din PIB, cat si ca valoare absoluta in fiecare an de la aplicarea sistemului cotei unice, pana la debutul crizei in 2008. Chiar si in conditii de recesiune, Romania dispune in prezent de venituri fiscale semnificativ mai mari fata de perioada anterioara aplicarii sistemului cotei unice. Corelata cu o strategie sustinuta de crestere a gradului de colectare si de combatere a evaziunii fiscale, sistemul cotei unice poate asigura o pondere mai mare a veniturilor fiscale ca procent din PIB decat un sistem de impozitare progresiva dificil de administrat si care descurajeaza conformarea voluntara.

In plus, in opinia noastra, sistemul cotei unice descurajeaza cautarea de solutii de evitare a impozitelor. Deoarece, de la un anumit prag, evaziunea fiscala nu mai este rentabila pentru contribuabil, din perspectiva analizei riscuri vs. castiguri potentiale.

Relansarea economica si, implicit, majorarea veniturilor bugetare, presupune mentinerea cotei unice, dar si promovarea combaterii evaziunii fiscale si imbunatatirea colectarii (asa cum a reusit in ultimii ani Bulgaria, beneficiind de asistenta Bancii Mondiale).

Rep: Care sunt lucrurile care deranjeaza cel mai mult in mediul de business un investitor strain in acest an (electoral, totusi)?

D.A.: Coruptia, instabilitatea legislativa, lipsa unei strategii fiscale, nivelul taxelor si modul in care acestea sunt reglementate, infrastructura insuficienta, birocratia, accesul la finantare etc. Autoritatile trebuie sa faca inca eforturi pentru a imbunatati lucrurile in aceste privinte.

Si pentru a incheia intr-o nota pozitiva, FIC va ramane intotdeauna deschis sa se consulte cu autoritatile in vederea imbunatatirii mediului de afaceri, astfel incat economia romaneasca sa ajunga cat mai curand la un nivel de dezvoltare cu adevarat european. Nu suntem neaparat optimisti, avand in vedere provocarile acestui an dar vom face ceea ce depinde de noi pentru ca lucrurile sa mearga mai bine.