E drept ca economia a iesit din criza, ca inregistram ritmuri de crestere confortabile, dar sa ne uitam o secunda si la costurile pe care economia le inregistreaza cu aceste performante. La ce se pierde atunci cand ceva se castiga, cu alte cuvinte. Asta pentru ca economia unei tari se poate compara plastic cu un balon. Il strangi intr-o parte, se umfla si risca sa explodeze in alta. Revenind la costuri, una din facturile tot mai incarcate este cea care vine dinspre piata muncii. Lucrurile nu arata deloc bine si nu trebuie sa fii mare economist ca sa constati asta.
1. Rata somajului pe termen lung arata ca suntem in pragul unei tragedii pe piata muncii
Am luat ca an de referinta 2010. Putea fi 2008 sau 2009, dar am optat pentru 2010 pentru a nu umple graficul cu prea multe cifre. In imaginea de mai jos (click pe ea pentru a o mari) aveti numarul romanilor in somaj de mai bine de doi ani, pe grupe de varsta.
Ponderea persoanelor aflate in somaj de un an si peste in total someri a fost de 46,4%. Somajul pe termen lung a inregistrat valori apropiate pe sexe (48,0% in cazul femeilor si 45,3% in cazul barbatilor), dar s-a manifestat mai pregnant in mediul urban (49,1% fata de 40,8% in mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata (in somaj de sase luni si peste) a fost de 14,2%.
Incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului (ponderea somerilor de 15-24 ani cu durata somajului de 6 luni si peste in numarul total al somerilor din aceeasi grupa de varsta) a fost de 59,9%. Valori mai ridicate ale acestui indicator s-au inregistrat pentru barbati (60,1%) si pentru persoanele din mediul urban (61,4%).
2. Curba Beveridge arata lipsuri severe pe piata muncii
Atunci cand ne uitam la piata muncii, unul dintre cele mai bune instrumente este asa numita curba Beveridge. Ea analizeaza legatura dintre somaj si locurile de munca vacante. Daca aceasta curba se orienteaza spre stanga , semnalul este ca somerii sunt compatibili cu locurile de munca vacante, in timp ce o curba orientata spre dreapta indica lipsuri severe si un somaj de echilibru inalt. Atat somajul cat si locurile de munca vacante se schimba periodic ca urmare a evolutiei economiei, iar pozitia pe curba poate indica in care faza se afla economia in ciclul de afaceri. Recesiunile, de exemplu, sunt asociate in general cu un somaj ridicat si putine locuri de munca vacante, corespunzatoare punctelor de pe curba situate mult spre dreapta-jos, in timp ce in expansiune se verifica opusul, adica punctele cele mai din stanga sus. Sa vedem cum arata in cazul Romaniei curba Beveridge.
Se vede ca in ultimul trimestru din 2013 (ca si in aceeasi perioada a lui 2012, ca sa dau doar doua exemple), orientarea curbei indica probleme structurale "traduse" printr-o totala nepotrivire a politicilor publice in privinta stimularii intalnirii intre cererea si oferta de munca.
3. Salariile, prestatiile sociale si inegalitatea veniturilor nu ajuta la corectiile structurale necesarede pe piata muncii
Mai intai un mic detaliu, pentru ne-experti. Atunci cand analizeaza mai in detliu veniturile si salariile, Statistica imparte respectivele salarii in decile sau mai plastic spus, in "portii" mici de cate 10%. Prima decila este cea care cuprinde cele mai mici venituri, iar ultima decila cuprinde veniturile cele mai mari.
Raportul dintre veniturile ce revin in medie pe o persoana din gospodariile care formeaza prima si ultima decila a fost de 1 : 7,7 (1 : 6,9 in 2012). Se remarca distantarea decilei superioare fata de celelalte decile, urmare a existentei unor venituri mult mai mari. Astfel, in timp ce decalajul dintre veniturile medii pe o persoana din decila a noua si cele din prima decila este de 1153,3 lei (ceea ce inseamna ca distanta medie dintre mediile pe primele noua decile este de 144,2 lei), diferenta dintre veniturile medii din ultima si penultima decila este de 917,7 lei. De asemenea, daca in medie pentru primele noua decile raportul dintre veniturile medii pe persoana a doua decile consecutive este de 1 : 1,22, raportul dintre veniturile decilei D9 si ale decilei D10 este de 1 : 1,63.
Avem o populatie activa cu un nivel mediu de educatie - ponderea familiilor conduse de un absolvent cu cel mult liceul la baza este de 87%. .
Nivelul salarizarii nu incurajeaza munca, iar ritmul de crestere al salariului este mult sub cel al cresterii economice.
Nici modul in care sunt gandite prestatiile sociale nu ajuta ocupantii pietei muncii. Nivelul mediu al prestatiilor sociale a inregistrat o tendinta de crestere de la o decila la alta pana la cea de-a saptea (unde a fost de 2,6 ori mai mare decat in prima decila) dupa care descreste. Aceasta tendinta este determinata de distributia pe decile a diferitelor categorii de pensionari. Impreuna cu veniturile din prestatii sociale, veniturile totale pe persoana ale familiilor din decila D10 au fost de 7,7 ori mai mari decat ale celor din decila D1, fara ele raportul dintre veniturile celor doua decile fiind de 9,0 : 1.
2
21
