"Una din exemplele de tradare a rolului pe care il are legiuitorul este chiar legea darii in plata. Nu am ezitat niciodata sa spun despre aceasta lege ca este o anomalie juridica. Exista si posibile corectii pentru aceasta anomalie. Fara indoiala ca atunci cand legiuitorul isi depaseste functie pe care o are si se abate de le legea fundamentala, in acele momente trebuie sa intervina Curtea Constitutionala. Nu intotdeauna o face insa. Cred insa ca exista o forta in Romania, o forta foarte puternica de natura sa corecteze –nu imediat, ci in timp- anomaliile pe care legiuitorul le introduce in sistemul de drept. Aceasta forta este comunitatea juridica din Romania", a declarat miercuri dupa amiaza fostul ministru al Justitiei, Valeriu Stoica in cadrul unei conferinte organizate de Juridice.ro si Casa de Avocatura Stoica si Asociatii.

Valeriu StoicaFoto: HotNews.ro

Cu cat aceasta comunitate este mai puternica, cu atat are mai multe sanse sa corecteze erorile pe care le face legiuitorul, a adaugat fostl ministru de la Justitie.

Stoica s-a declarat insa un optimist. "Am doua motive sa fiu optimist. Cat timp exista o ordine cosmica avem un bun temei pentru optimism. Cat timp exista stabilitatea, predictibilitatea si armonia cereasca nu putem fi decat optimisti. Al doilea temei al optimismului meu este Dreptul. Pentru ca Dreptul incearca sa introduca in societate o ordine ca reflex a ordinii cosmice. E adevarat ca Dreptul nu are aceeasi forta pe care o are mecanica cereasca. Ordinea sociala e mult mai vulnerabila si in mod paradoxal, cea mai mare primejdie la ordinea pe care Dreptul o creaza este chiar legiuitorul. Paradoxul e numai aparent pentru ca in realitate, daca legiuitorul si-ar respecta functia pe care o are, aceasta primejdie nu ar exista. Din pacate legiuitorul crede de foarte multe ori ca este destept si ca poate sa inoveze, sa inventeze, sa introduce peste noapte reguli noi, neverificate niciodata in practica sociala. De fapt legiuitorul ar trebui sa fie doar un codificator. Sa adune si sa legifereze tot ceea ce este bun, ceea ce e déjà verificat in practica, ceea ce s-a dovedit a fi bun prin repetarea in timp a unor solutii", a mai spus Stoica.

​Inainte cu 3 saptamani ca judecatorii Curtii Constitutionale sa dezbata exceptiile de neconstitutionale privind legea darii in plata, conferintele pe aceasta tema se aglomereaza. Miercuri dupa amiaza, Juridice.ro si Casa de Avocatura Stoica si Asociatii au organizat conferinta "Legea darii in plata-argumente si solutii". Urmatoarea dezbatere publica va fi cea organizata de chiar initiatorul legii, Dan Zamfir, in 28 septembrie, ocazie cu care profesorul Piperea va sustine tema constitutionalitatii legii, iar in 5 octombrie urmeaza o alta dezbatere organizata de Institutul pentru Politici Publice.

"La initiativa dlui deputat Dan Zamfir, miercuri, 28 septembrie 2016, se va organiza o dezbatere publica relativa la rezultatele celor 4 luni si ceva de aplicare a legii darii in plata. Dezbaterea se va tine la Camera Deputatilor, la sala Comisiei de Cultura, intre orele 11 si 13. Participarea este libera, dar sunt asteptati sa participe consumatorii, asociatiile pentru protectia drepturilor lor, reprezentanti ai ANPC, executori, notari si avocati, bancheri si asociatii de lobby ale lor, reprezentanti ai BNR, deputati, senatori si jurnalisti. Voi fi prezent si eu, cu o tema care, cu siguranta, va va interesa : constitutionalitatea legii darii in plata", scrie profesorul Piperea pe pagina personala de Facebook.

Decizia finala privind constitutionalitate-partiala sau totala a legii o va avea insa Curtea Constitutionala, care va dezbate pe 11 octombrie exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, pana in acest moment fiind depuse la CCR peste 250 de sesizari din partea bancilor, care se opun modului de aplicare al legii.

Printre bancile cu cele mai multe sesizari se afla Raiffeisen, Bancpost, Banca Transilvania, Banca Romaneasca si OTP.

In unele dosare au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate cu privire la Legea darii in plata in ansamblu, insa majoritatea se refera la cateva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se afla cea privind aplicarea legii atat asupra contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii in vigoare a darii in plata, cat si asupra contractelor incheiate dupa aceasta data. Bancile ar putea invoca astfel elemente de neconstitutionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constitutie.

O alta prevedere contestata este cea prin care darea in plata devine posibila prin derogare de la dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Bancile au ridicat exceptii de neconstitutionalitate si cu privire la articolele care stabilesc pasii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare in plata, precum si cu privire la criteriile de eligibilitate.