
- Primul efect: Desertificarea se va accentua
- Al doilea efect: Populatia din sudul Romaniei sa fie nevoita sa migreze, in urmatoarele doua decenii, catre zonele din nord,
- Efectul nr. 3: Agricultura reprezinta cea mai vulnerabila ramura economica fata de seceta
Toate prognozele pe termen lung anunta pentru Romania iminenta unor schimbari radicale ale climei - veri extrem de secetoase, schimbari bruste de temperatura si ploi torentiale (peste 150 litri pe metru patrat) urmate de inundatii. In Romania va fi tot mai cald, va ploua tot mai rar si mai putin si se vor intensifica fenomenele meteorologice extreme. Pana in anul 2030 este de asteptat o incalzire medie anuala intre 0,5 si 1,5 grade. Se va accentua deficitul de precipitatii, indeosebi in sudul si in sud-estul tarii (potrivit ecomagazin.ro,).
- Efectul nr.4: Restrictiile utilizarii apei in sectorul industrial, agricol si chiar menajer vor fi tot mai frecvente
Restrictiile utilizarii apei in sectorul industrial, agricol si chiar menajer vor fi tot mai frecvente. Cresterea concentratiilor de poluanti din sol va afecta calitatea apei, ceea ce va creste numarul imbolnavirilor, mai ales in zonele cu acces redus la apa potabila.
In zonele puternic afectate de seceta se va produce o reorientare a culturilor agricole, asa incat numarul speciilor de plante exotice va creste. O consecinta directa a secetei va fi scaderea debitelor raurilor, ceea ce va determina reducerea productiei de energie in hidrocentrale, in conditiile in care, pana in anul 2030, cererea de energie pe perioada verii va creste cu 28%, din cauza temperaturilor ridicate. Este de asteptat ca pana la sfarsitul secolului al XXI-lea temperatura la nivel global sa creasca cu 4 grade fata de situatia actuala. Romania va fi, practic, impartita in doua zone distincte ¬ jumatatea nordica va fi afectata mai mult de ploi si temperaturi scazute, in timp ce sudul tarii va avea parte de temperaturi ridicate, ce vor produce desertificari in unele zone
- Intermezzo: Cum se raporteaza romanii la incalzirea vremii, fata de ceilalti europeni?
Procentul celor care cred ca autoritatile locale sunt responsabile pentru lupta imotriva incalzirii este aproape dublu fata de media UE. peste 7 din 10 romani spun ca nu au intreprins personal vreo actiune in ultimele 6 luni pentru a combate schimbarile climatice, fata de un european din doi.

- Efectul nr. 5: Productivitatea oamenilor care lucreaza in conditii de temperatura ridicata scade cu circa 1,7% pentru fiecare grad in plus peste 30 de grade
Canicula are un puternic impact in agricultura, unde necesitatea de a iriga culturile se reflecta in pretul recoltei, in zootehnie (vacile de pilda dau mai putin lapte atunci cand sunt expuse unui val de tempertaturi ridicate) dar si in randul consumatorilor industriali de energie, care ar plati oricat pentru a produce marfurile in siguranta si a le livra conform contractelor incheiate.
Canicula din 2003 de pilda a costat Franta 15 miliarde de euro, insa evident ca un asemenea calcul e dificil de comparat cu impactul caniculei din Romania.
Consumul de energie creste, nu doar din cauza aparatelor de aer conditionat pe care consumatorii individuali le pornesc pentru a se simti confortabil, ci si din cauza unitatilor care coaguleaza un numar consistent de oameni (spitale, scoli, biserici samd).
Cei mai fericiti in timpul perioadelor de canicula sunt producatorii si distribuitorii de bauturi racoritoare si de bere, cei de inghetata, precum si hotelierii de la mare si de la munte, care mizeaza pe cresterea numarului de turisti. Nu mai vorbim de vanzatorii de aparate de aer conditionat, care pe timp de canicula nu mai fac fata cererii.
Surse:
- Heat stress causes substantial labour productivity loss. (martie, 2015)
- Productivity Losses Ignored in Economic. (sept 2014)
- Workplace heat stress, health and productivity – an increasing challenge for low and middle-income countries.
- Raport asupra caniculei din Europa.