Pentru Romania, studiile meteorologilor indica o crestere a temperaturii medii anuale pe tara de 1-2 grade Celsius in ultima suta de ani, depinzand de regiune, potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica. Cele mai ridicate temperaturi medii in luna iunie in perioada 1900-2000 a fost in Turnu Magurele si Bucuresti- Filaret. Romanii s-au confruntat cu destule evenimente climatice de o amploare deosebita pe parcursul ultimelor doua decenii, dar se pare ca acestea au devenit mult mai frecvente dupa anul 2000; este vorba despre canicula si seceta severa, precipitatii abundente si inundatii catastrofale, fenomene atmosferice extreme, schimbarea principalelor caracteristici ale anotimpurilor s.a. Asemenea fenomene extreme au mai multe categorii de consecinte.
- Primul efect: Desertificarea se va accentua
Anul 2007, de exemplu, a fost cel mai cald din ultimii 107 ani din Romania, cu maxime de peste 44 de grade Celsius si persistenta mare a zilelor caniculare. Orasul Bucuresti reprezinta cea mai mare "insula de caldura" urbana a tarii, fiind urmat, in acest sens, de Craiova, Giurgiu, Timisoara s.a. Si in Romania se manifesta o tendinta clara de intensificare si extindere a fenomenului de seceta si desertificare din cauze naturale, dar si din cauze antropice (defrisari, distrugerea sistemului de irigatii etc.). Din cele 14,7 milioane hectare de teren agricol sunt afectate de seceta, pe perioade lungi si in ani consecutivi, circa 7 milioane hectare (48% din total) (potrivit Strategiei Nationale privind reducerea efectelor secetei, prevenirea si combaterea degradarii terenurilor si desertificarii, pe termen scurt, mediu si lung).
- Al doilea efect: Populatia din sudul Romaniei sa fie nevoita sa migreze, in urmatoarele doua decenii, catre zonele din nord,
Unii specialisti afirma ca, daca nu se vor lua masuri in timp util, este foarte probabil ca populatia din sudul Romaniei sa fie nevoita sa migreze, in urmatoarele doua decenii, catre zonele din nord, zece judete sudice fiind serios amenintate de desertificare. Cele mai afectate zone sunt partea de sud si sud-vest a Olteniei, partea de sud-est a Banatului, sudul Moldovei (zona nisipoasa Hanul Conachi) si Dobrogea.
- Efectul nr. 3: Agricultura reprezinta cea mai vulnerabila ramura economica fata de seceta
Cel mai puternic impact social este resimtit, totusi, in mediul rural, unde traieste 47% din populatie. Agricultura, o ocupatie traditionala pentru tara noastra - 28% din populatie fiind inca ocupata in acest domeniu este puternic dependenta de conditiile meteorologice. Ca urmare, agricultura reprezinta cea mai vulnerabila ramura economica fata de seceta, grindina, ploi excesive s.a. Este afectata, in special, productia vegetala, ale carei probleme se transfera si in zootehnie. Pierderile cele mai importante sunt legate de calamitarea culturilor de cereale. Specialistii din agricultura estimeaza ca seceta si celelalte fenomene meteorologice periculoase pot diminua anual productia agricola romaneasca cu circa 30- 50%. Este adevarat, pierderile din agricultura sunt accentuate si prin lipsa unui sistem de irigatii extins si functional. Sistemul de irigatii existent inainte de 1989, de peste 3 milioane hectare, a fost distrus in cea mai mare parte, in momentul de fata suprafata irigata din Romania fiind de numai 563 000 hectare. Scaderea productiei agricole afecteaza securitatea alimentara, ceea ce mareste riscurile de alterare a starii de sanatate a populatiei. In zonele direct afectate exista o incidenta mai ridicata a bolilor de nutritie si a altor boli asociate malnutritiei, cum este tuberculoza, cunoscuta si ca "boala a saraciei" (Vaslui, Calarasi, Ilfov sau Teleorman, unde seceta este cronica).
Toate prognozele pe termen lung anunta pentru Romania iminenta unor schimbari radicale ale climei - veri extrem de secetoase, schimbari bruste de temperatura si ploi torentiale (peste 150 litri pe metru patrat) urmate de inundatii. In Romania va fi tot mai cald, va ploua tot mai rar si mai putin si se vor intensifica fenomenele meteorologice extreme. Pana in anul 2030 este de asteptat o incalzire medie anuala intre 0,5 si 1,5 grade. Se va accentua deficitul de precipitatii, indeosebi in sudul si in sud-estul tarii (potrivit ecomagazin.ro,).
- Efectul nr.4: Restrictiile utilizarii apei in sectorul industrial, agricol si chiar menajer vor fi tot mai frecvente
Biodiversitatea, agricultura, resursele de apa, silvicultura, infrastructura, energia, turismul si sanatatea populatiei sunt numai cateva dintre domeniile ce vor fi masiv afectate de schimbarile vremii. Zonele urbane vor deveni tot mai dificil de locuit, infrastructura va fi tot mai expusa efectelor produse de diverse intemperii
Restrictiile utilizarii apei in sectorul industrial, agricol si chiar menajer vor fi tot mai frecvente. Cresterea concentratiilor de poluanti din sol va afecta calitatea apei, ceea ce va creste numarul imbolnavirilor, mai ales in zonele cu acces redus la apa potabila.
In zonele puternic afectate de seceta se va produce o reorientare a culturilor agricole, asa incat numarul speciilor de plante exotice va creste. O consecinta directa a secetei va fi scaderea debitelor raurilor, ceea ce va determina reducerea productiei de energie in hidrocentrale, in conditiile in care, pana in anul 2030, cererea de energie pe perioada verii va creste cu 28%, din cauza temperaturilor ridicate. Este de asteptat ca pana la sfarsitul secolului al XXI-lea temperatura la nivel global sa creasca cu 4 grade fata de situatia actuala. Romania va fi, practic, impartita in doua zone distincte ￢ jumatatea nordica va fi afectata mai mult de ploi si temperaturi scazute, in timp ce sudul tarii va avea parte de temperaturi ridicate, ce vor produce desertificari in unele zone
- Intermezzo: Cum se raporteaza romanii la incalzirea vremii, fata de ceilalti europeni?
Procentul celor care cred ca autoritatile locale sunt responsabile pentru lupta imotriva incalzirii este aproape dublu fata de media UE. peste 7 din 10 romani spun ca nu au intreprins personal vreo actiune in ultimele 6 luni pentru a combate schimbarile climatice, fata de un european din doi.
- Efectul nr. 5: Productivitatea oamenilor care lucreaza in conditii de temperatura ridicata scade cu circa 1,7% pentru fiecare grad in plus peste 30 de grade
Potrivit unor cercetari , in medie, productivitatea scade cu circa 1,7% pentru fiecare grad in plus peste 30 de grade. Si ca pierderile economice generate de canicula variaza (in functie de cat dureaza perioada caniculara) intre 0.5 si 4.5% din PIB.
Canicula are un puternic impact in agricultura, unde necesitatea de a iriga culturile se reflecta in pretul recoltei, in zootehnie (vacile de pilda dau mai putin lapte atunci cand sunt expuse unui val de tempertaturi ridicate) dar si in randul consumatorilor industriali de energie, care ar plati oricat pentru a produce marfurile in siguranta si a le livra conform contractelor incheiate.
Canicula din 2003 de pilda a costat Franta 15 miliarde de euro, insa evident ca un asemenea calcul e dificil de comparat cu impactul caniculei din Romania.
Consumul de energie creste, nu doar din cauza aparatelor de aer conditionat pe care consumatorii individuali le pornesc pentru a se simti confortabil, ci si din cauza unitatilor care coaguleaza un numar consistent de oameni (spitale, scoli, biserici samd).
Cei mai fericiti in timpul perioadelor de canicula sunt producatorii si distribuitorii de bauturi racoritoare si de bere, cei de inghetata, precum si hotelierii de la mare si de la munte, care mizeaza pe cresterea numarului de turisti. Nu mai vorbim de vanzatorii de aparate de aer conditionat, care pe timp de canicula nu mai fac fata cererii.
Surse:
- Heat stress causes substantial labour productivity loss. (martie, 2015)
- Productivity Losses Ignored in Economic. (sept 2014)
0
3
