Executia bugetului general consolidat pe primele opt luni din 2017 s-a incheiat cu un deficit de 6,5 miliarde lei (0,78% din PIB), fata de un deficit de 3,1 miliarde lei (0,41% din PIB) consemnat in perioada similara din 2016, a anuntat luni seara Ministerul Finantelor. Potrivit reprezentantilor institutiei, cresteri s-au inregistrat la incasarile din contributiile sociale (+16,6%), la impozitul pe salarii si venit (+10,4%), dar si din venituri nefiscale (dividendele luate de la firmele de stat: +14,0%) si din venituri din capital (+13,4%). Scaderi au fost in cazul veniturilor din impozite si taxe pe proprietate (cu 6,4% fata de perioada similara din 2016) si in ceea ce priveste veniturile din TVA (scadere de 1,7%), in ciuda cresterilor inregistrate de consumul populatiei.

Cheltuielile de personal au urcat cu 21,4% fata de perioada similara a anului trecut, fiind determinate de majorarile salariale.

• Trei vulnerabilitati structurale majore ale bugetului public

Sunt cel putin 3 asemenea vulnerabilitati. Prima vulnerabilitate ar fi aceea ca avem o crestere ampla a cheltuielilor cu salariile din sectorul public si a celor cu asistenta sociala (pensii).

Al doilea pericol ar fi cel legat de faptul ca asistam la o scadere a veniturilor publice, ca pondere in PIB, datorita multiplelor reduceri de taxe (si in special a cotei de TVA)

Iar cea de-a treia vulnerabilitate e legata de faptul ca in ultimii ani, cresterea deficitului public a fost limitata de reducerea investiilor insa aceasta strategie nu poate fi folosita in mod perpetuu.

"Incadrarea în plafonul de deficit de 3% din PIB este posibilă doar în contextul unei revizuiri descendente masive a cheltuielilor de investiții (-10,6 miliarde lei, în principal pe seama reducerii cheltuielilor aferente proiectelor de investiții cu finanțare europeană nerambursabilă), și a solicitării în mod discreționar a unei distribuții extraordinare de dividende adresate companiilor de stat (care explică în mare măsură majorarea cu 3,3 miliarde lei a veniturilor nefiscale)", arata Consiliul Fiscal, in Opinia transmisa cu ocazia recentei rectificari bugetare.

• Cum a fost de fapt cu rectificarea?

Reamintim ca Guvernul a efectuat recent o rectificare bugetara pe care s-a straduit s-o "vanda" publicului ca fiind pozitiva, desi era negativa. Cand tu "corectezi" bugetul adaugand 5 miliarde de lei doar la salarii, e clar ca ceva probleme ai. Dar sa ne uitam putin la cifrele pe care s-a bazat rectificarea.

Pe partea de taxe, la impozitul pe profit, bugetul fusese construit pe o crestere de 7.7% (an la an), dar dupa 7 luni am avut de fapt o scadere de -4.4%. Bunul simt iti arata ca s-ar putea ca acolo sa ai o problema. De ce nu cresc aceste incasari? Daca urmariti presa, o sa aveti impresia ca bancile sunt cele care nu-si achita darile catre stat, mutandu-si operatiunile in paradisuri fiscale. Daca va uitati insa strict pe cifre, o sa vedeti ca de fapt bancile au platit cu peste 200% fata de cat s-a bugetat. Problema e prin urmare din sectorul nebancar.

Si aici pot aparea mai multe explicatii: una poate fi aceea ca trecerea /schimbarea regimului microintreprinderlor sa fi fost subestimata. Nu a fost doar asta, dar a contat si acest aspect. Mai poate fi si influenta economiei informale sau cea legata de costurile salariale (multe companii s-ar putea sa nu o duca foarte grozav intrucat, daca esti antreprenor, o crestere a salariilor cu peste 10% nu e ceva care sa te bucure).

La impozitul pe venit a fost doar aparent o supra-performanta. Pentru ca salariile au crescut cu peste 15% si creste si numarul de salariati.

La TVA , de la +4.8, ai scadere de 4.6. Povestea ca a scazut TVA nu mai tine, mai ales pentru ca reducerea a fost de un punct procentual, aplicat la doar jumatate din cosul de consum. Si cum incearca guvernantii sa o rezolve? Fac split de TVA! De fapt, e un "artificiu" fiscal, contestata de intreg mediul de afaceri. Splitul de TVA nu rezolva sub nicio forma situatia celor care nu declara nimic (vezi complexul Europa s.a.)

La accize, stam la fel. La CAS, suntem cu ceva mai bine decat asteptarile. Veniturile nefiscale au crescut mult peste asteptari.

Pe partea de cheltuieli sunt sub asteptari mai ales pe partea de cheltuieli de capital.La bunuri si servicii au taiat in carne vie. Atentie, mare parte din aceste cheltuieli sunt cele din sanatate si spitale! Iar acolo nu mai e loc detaieri.

La bunuri si servicii a fost o scadere de 1,5 miliarde de lei. Nu mai ai de unde opera taieri. De unde sa mai tai? Oricum, acolo problema e structurala. La asistenta sociala- 3 miliarde si ceva. La rectificare, ce am facut? Ia bani de la investitii pe partea de cheltuieli si ii pune la cheltuielile sociale.

Cheltuielile din investitii nu au cum sa se faca intrucat pe partea de fonduri europene nu se vor realiza decat intr-o foarte mica proportie.

• Vom reusi sa ne incadram in tinta de 3% in acest an?

Anul acesta probabil ca ne vom incadra in deficitul de 3% (cu mari eforturi si mici cosmetizari). Dar ce ne vom face la anul? Deocamdata, estimarile economistilor arata un nivel de 3% pentru acest an si 3.4% la anul (estimarea BCR)

In scenariul macroeconomic central al Bancii Transilvania, va continua tendinta de majorare a ponderii deficitului de cont curent in PIB in trimestrele urmatoare, spre niveluri de 3.4% in 2017 (maximul din 2012), 3.6% in 2018, respectiv 4% in 2019. "Subliniem faptul ca aceasta tendinta va continua pana la cresterea mai pronuntata a costurilor de finantare in economie", arata economistii bancii transilvane.