Majoritatea economiștilor șefi din bănci estimau pentru miercuri o creștere a ratei dobânzii de politică monetară a BNR cu 25 de puncte de bază, până la 2.5%. Cu toate acestea, cei 9 corifei din Consiliul de Administrație au decis să nu urce dobânda-cheie, provocând o surpriză în piață. Decizia de miercuri a BNR este nejustificată dacă o citim prin prisma indicelui prețutilor de consum. Mă așteptam la o creștere a dobânzii cheie cu 25 bp iar menținerea actualului nivel crește probabilitatea unui viitor pas de 50 de puncte de bază a dobânzii. Acum asistăm la diverse critici aduse BNR pentru întărirea politicii monetare pe canalul de dobândă și nu pot să nu mă întreb la ce reacții am putea asista în situația ipotetică a unei deprecieri a leului”, a declarat Florian Libocor, economistul șef al BRD.
De remarcat este și faptul că în ancheta perioadică făcută de agenția Reuters în rândul a 10 economiști șefi ai principalelor bănci comerciale românești cu privire la nivelul dobânzii cheie anticipate pentru finalul primelor 6 luni, aceștia estimau valori între 2.75-3.5%, cu o singură excepție.
- ”Noi anticipam că dobânda va rămâne la același nivel . Primul argument este acela că diferențialul de dobândă deja începe să devină interesant pentru investitorii de afară, leul fiind acum puțin volatil. Un alt argument ar fi că o a treia creștere consecutivă ar însemna că ciclul va fi mult mai amplu. Când ai trei creșteri de dobândă în primele 3 ședințe înseamnă că te duci lejer peste 3% cu dobânda cheie. Or, semnalele de până acum date dinspre BNR nu validează asemenea creșteri. Mai trebuie luată în calcul temperarea economiei din acest an, temperarea creșterilor salariale care vor duce la o re-așezare a consumului. Aceste incertitudini, inclusiv legate de inflație- care nu știi exact unde se va așeza- te împiedică să tragi toate gloanțele. Nu cred că poate fi vorba de vreo presiune politică în spate!”, explică Horia Braun, economistul șef al BCR
Dobânzi real negative au toate țările din jur. La noi e peste 2% diferențialul dintre dobândă și inflație, dar va fi temporar, cred analiștii.
- ”Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis mentinerea ratei de dobanda de referinta la 2.25%, surprinzand asteptarile noastre si ale pietei financiare, semnaland, totodata, discontinuitatea ciclului monetar post-criza”, spune pentru HotNews.ro economistul-șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu.
Aceasta decizie a fost determinata,spune Rădulescu, de faptul ca evolutiile macro-financiare recente au confirmat in linii mari scenariul central al BNR (actualizat in luna februarie si prezentat in prima editie din acest an a Raportului trimestrial asupra inflatiei). Pe de alta parte, BNR a pastrat nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta la 8%.
In analiza economica (sintetizata in cadrul Comunicatului sedintei) BNR atrage atentia cu privire la accelerarea inflatiei in perioada recenta, determinata de o serie de factori: efecte statistice (disiparea impactului Noului Cod Fiscal), majorarea preturilor la energie (electrica, termica, gaze naturale), tendinta ascendenta pentru preturile la combustibili, evolutia economiei la un ritm peste potential si fluctuatiile din piata valutara.
In cadrul Conferintei de presa organizata dupa sedinta Guvernatorul BNR a subliniat faptul ca inflatia se va pozitiona peste limita superioara a intervalului tintit pe termen foarte scurt (in jurul nivelului de 5% an/an), dupa ca va initia un proces de convergenta spre tinta de inflatie. Pe de alta parte, reprezentantul BNR a subliniat faptul ca implementarea unui mix optim de politici economice nu depinde doar de banca centrala, semnaland, totodata, perspectiva continuarii ciclului monetar post-criza pe viitor. In scenariul macroeconomic central central BT ne asteptam la accelerarea inflatiei (ca medie anuala) de la 1.1% an/an in 2017 la 3.4% an/an in 2018, urmata de decelerare spre 2.9% an/an in 2019 si 2.6% an/an in 2020. Date fiind perspectivele de pozitionare a inflatiei peste limita superioara a intervalului tinta si de evolutie a economiei la un ritm peste potential pe termen scurt, precum si acumularea de tensiuni din sfera echilibrului macroeconomic (intern si extern), intr-un context extern dominat de normalizarea politici monetare in SUA, previzionam noi majorari ale ratei de dobanda de politica monetara in lunile urmatoare.
6 întrebări care rămân:
- În situația ipotetică a unei contracții economice, de unde începem stimularea economiei – de la 2.25%? Ar fi totalmente contraproductivă....
- Economia e ca o bucată de plastilină pe care o strângi în pumn. La un moment dat ea îți iese printre degete, dacă o strângi prea tare. Dacă eșapamentul găsit va fi canalul cursului de schimb?
- Dacă impulsul fiscal prin venituri nu este epuizat. Anul acesta s-a redeschis discuția despre creșterea altor categorii salariale despre care nu se discuta anul trecut.
- Au fost cazuri în care în România s-a mers cu dobândă real negativă, dar nu cu 2 puncte procentuale și nu pe perioade lungi de timp. Era de 0.5 pp sau mai mică oricum de 1pp
- Nu va șubrezi această decizie de miercuri luată la BNR, eficiența politicii monetare,având în vedere și acuzațiile privind rezerva de aur ș.a.?
- Această temperare a ciclului de întărire a politicii monetare va aduce după sine o continuare a deprecierii leului? La 40%pondere a creditului în euro, ar fi periculos să se ducă cursul euro spre 5 lei. Politica fiscală se va sparge ori în dobândă ori în curs. Dacă BNR ține de dobândă, s-ar putea să se spargă ”barajul” cursului.
