Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
”Nu doar tinerii se simt mai prost, ci si parintii, caci acestia (55-65 ani) fac deja parte dintr-o generatie care vrea si stie sa se bucure de "a doua tinerete", drept care revenirea copiilor este resimtita ca un soi de invaziune a intimitatii cistigate”, explică pentru HotNews.ro antropologul Vintilă Mihailescu. Pentru tineri, adaugă Mihăilescu, coabitarea este în primul rind semnul eșecului, iar pe acest fond toate diferențele de valori, practici, stiluri de viață etc se potențează și pot deveni acute.
”În al treilea rând, toate acestea se petrec însă pe fondul unei valorizari încă masive a familiei si a solidaritaților familiale (mai ales in mediul rural) - spre deosebire de societățile vestice (mai ales nordice), unde familia multigeneraționala a cam dispărut de mult.
Pe scurt, nu se poate face un singur "tip" de boomerang youngster, ci mai degrabă se poate identifica o sursă certă de tensiuni părinți-copii, cu rezultate negociate diferit, care pot merge de la familia safe-net, împărtășită de toți membrii, și până la conflicte deschise și chiar exprimarea lor publică- (vezi de pilda conflictele de la ultimele revolte”, mai spune Vintilă Mihăilescu.
Rezultatele unui sondaj făcut de Pew Research arată că în ansamblu, 34% dintre adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani, care locuiesc împreună cu părinții lor sau care se mută temporar din cauza condițiilor economice, spun că viața alături de părinți a îmbunătăpțit relația cu aceștia. Doar 18% spun că relația lor cu părinții s-a înrăutățit, iar 47% spun că mutarea nu a produs nicio schimbare.
Luna trecută a fost publicat un studiu consistent în revista Social Science & Medicine, unde se rezultatele arată altceva: copiii adulți pot fi o sursă de sprijin emoțional pentru părinții mai în vârstă, dar și o sursă de conflict și stres. În urma analizelor mai aprofundate, rezultatele par să indice faptul că întoarcerea la căminul parental a copiilor adulți poate fi asociată cu scăderea calității vieții părinților.
”În general, în societățile colectiviste, copiii părăsesc mai târziu locuința părinților, pentru a deveni autonomi. Cu cât societatea are un scor mai ridicat al autonomiei individului, cu atât tinerii încearcă să fie pe cont propriu mai repede. Sigur, condițiile economice sunt alt factor care uneori moderează această relație (alături de altț factori, cum ar fi orientarea pe termen lung - care implică uneori sacrificiul părinților în beneficiul copiilor).
De obicei, in toate societățile, acest fenomen este un succes al dezvoltarii autonomiei individului, cu impact pozitiv asupra stimei de sine și prin aceasta asupra stării de bine/calitații vieții.
Aceeași explicație este adevărată și cu privire la reîntoarcerea copiilor pentru a locui cu părinții (acesta este un lucru mai acceptat în societățile colectiviste). Acest lucru este amplificat mai ales de condiții economice mai precare.
Sigur că acest fenomen afectează autonomia individului și astfel probabil și stima de sine, cu impact negativ apoi asupra stării de bine (fenomenul negativ este mai accentuat în societățile indivizilor autonomi, unde acest lucru poate fi mai ușor perceput ca un eșec social, acompaniat uneori cu stari de stres/depresie)”, explică pentru HotNews.ro și psihologul David Daniel, autorul ”Psihologiei poporului român”.
Alte câteva date de care e bine să ținem cont atunci când ne referim la tineri:
- Situația tineretului român nu e deloc roză, atâta vreme cât jumatăte din românii cu vârsta mai mică de 25 de ani lucrează în agricultură și în comerțul cu amănuntul. adică zone cu valoare adăugată extrem de redusă. Detalii, aici.
- Varsta la care tinerii romani parasesc locuinta parintilor a urcat anul trecut la 30,3 ani, potrivit datelor Eurostat. Fetele pleaca din locuinta parentala la 25.8 ani, valorile fiind printre cele ridicate in UE (suntem in medie pe locul 11 in UE28). Cel mai tarziu pleaca de acasa maltezii, croatii si macedonenii, iar cel mai timpuriu, nordicii (suedezii, danezii si finlandezii). De regula, plecarea are loc atunci cand conditiile economice iti permit traiul pe cont propriu, chiar daca ulterior parintii te mai sprijina.
- Peste 100.000 dintre șomerii cu vârsta de sub 25 de ani nu au lucrat niciodată (potrivit datelor Tempo online)
- Populația tânără (25-34 ani) este cea mai afectata, populația descurajată din acest segment de vârstă reprezentând 27,0% din totalul persoanelor descurajate. Persoanele descurajate sunt persoane inactive disponibile să lucreze în următoarele două săptămâni, care au declarat că în ultima lună au căutat un loc de muncă folosind metode pasive sau că nu caută un loc de muncă din următoarele motive: au crezut că nu există locuri libere sau nu au ştiut unde să caute; nu se simt pregătite profesional; cred că nu vor găsi de lucru din cauza vârstei; au căutat altădată şi nu au găsit.
O bună parte din oamenii inactivi sunt cei care stau pe spinarea părinților, multumiți că nu fac nimic; oameni a căror singură speranță sunt pariurile, păcănelele, 6/49.
De aia la păsări puii sunt aruncați din cuib, să fie sigure că nu se mai întorc.
Doar stiam de mult ca pe HN exist si trolli pedesere, deci asistati social, carorea li se pare perfect firesc sa STEA pe banii altora.
Respectiv ai i Statului, ai prieteniei in acest caz, ai parintilor ...
Excelent spus: " sunt oameni care au job si tot nu se descurca, fiind nevoiti sa stea cu parintii, dar nu lepre."
Insa nu ar trebui sa te surpinda, LEPRELE exista, si unele din el posteaza aici pe HN!
Ramasi fara sursa de venit si fara nici un ban strans sunt vulnerabili si dau fuga la cei ce le-au dat nume sa ii scoata din impas.
Nu e vorba ca nu mai treci pe la ai tai, dar nu cred ca e corect sa devii o povara pentru ei. E demonstrat deja ca coabitarea mai multor generatii sub acelasi acoperis e de natura sa strice ordinea si armonia in familie.
Daca intr-un an nu gasesti nimic de lucru inseamna ca ai o problema uriasa si ca degeaba te duci la mama si tata pentru ca oricum nu stiu sa iti dea un sfat ci doar sa te tina dependent. Din pacate din ce in ce mai multi barbati in Romania nu mai sunt barbati. E normal ca domnisoara l-a trimis la plimbare pe dl. Trantor dupa UN AN de stat degeaba. Destul de probabil ca el a fost oripilat sa lucreze ca altceva si sa isi schimbe cariera pentru a reusi sa se autosustina.
Nu și-a găsit job? Sau a văzut că merge așa?
Prost exemplu în articol.
Nu e vorba de cei care nu vor sa-si cheltuie banii pe-o chirie, ci pe cei care vor, chiar au facut-o, dar nu se pot sustine financiar.
Pt tineri si orasele mari exista multe alternative de munca ce pot fi solutii temporare intre joburi (de la meditatii, babysitting, pana la mici reparatii in casa pana la uber etc) din munci invatate acasa, de tanar. La fel, uitam ca multi bunici au avut mai multe activitati (surse de bani): si serviciu (tataia permanent, mamaia lucra sezoniera), si munca la CAP (care era tot sezoniera dar obligatorie) si cresterea animalelor, si gradinarit, si lucrat ocazional etc -