Anul 2018 ar fi cel de-al 11 an de la lansarea Pilonului 2 de pensii. Nu e prima oară când se pune în discuție soarta pensiilor administrate privat- colegul meu Adrian Vasilache a arătat aici acest lucru. Doar că acum discuțiile par mai serioase ca oricând. E drept, și nevoia de bani e mai mare ca oricând. În această primă fază a jocului, asistăm la tehnica polițistului rău și a celui ”bun”. Mai întâi ni se livrează vestea proastă privind anularea contribuțiilor la Pilonul 2 începând din iulie, după care vine polițistul bun să ne spună că nici vorbă, că e numai un zvon bazat pe neînțelegeri semantice. Dar, la urma urmei, de ce toată această tevatură? De ce ar vrea să ia coaliția de stânga banii mei și ai unora dintre dumneavoastră? La ce le-ar fi bune toate acele miliarde? Să încercăm să schițăm un răspuns.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Mai intâi, o foarte scurtă trecere în revistă

Sitemul de pensii românesc e bazat pe tri piloni:

  • Pilonul I al sistemului de pensii este reprezentat de pensia primită de la stat. Contribuția la acest pilon este obligatorie
  •  Pilonul II sau pensia privată obligatorie a fost introdusă în anul 2008, în mod obligatoriu pentru toate persoanele angajate care aveau la acel moment până în 35 de ani, şi în mod opţional pentru persoanele care aveau la momentul respectiv între 35 şi 45 de ani.
  • Pilonul III sau pensia privata facultativa este optionala. Circa 400,000 de romani contribuie la un fond de pensii facultativ. Pensia facultativă Pilon III este destinată creşterii resurselor financiare disponibile la vârsta pensionării. Spre deosebire de „pensiile private obligatorii” (Pilonul II), legislaţia privind pensiile facultative (Pilon III) nu condiţionează participarea la fondurile de pensii facultative în funcţie de vârstă, oricine având posibilitatea să contribuie la un fond de pensii facultative cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar.

Despre câți bani discutăm?

La finele anului 2017, din cele 40 de miliarde de lei din conturile participanților la Pilonul 2, aproximativ 7 miliarde de lei reprezintă randament investițional- sunt rezultatul investițiilor pe care administratorii le-au făcut și modul în care au înmulțit banii, ceea ce arată utilitatea și succesul acestui sistem. Practic, 33 miliarde de lei sunt contribuții, cărora s-au adăugat 7 miliarde lei randament investițional după scăderea tuturor comisionelor aferente fondurilor.

  • De ce ar vrea coaliția de stânga acești bani?

Simplu. Au inundat România cu promisiuni de creștere a pensiilor și salariilor și s-au trezit că nu sunt bani destui pentru asta. De unde faci rost de bani? Ai două căi: crești taxele sau iei banii făcuți de alții. Creșterea taxelor se vede în încasări, abia după un an, pe execuția bugetară. Dacă iei banii altora, se vede imediat!

„Riscul cel mai mare este legat de Pilonul II. Ce-i interesează pe ei este să oprească contribuțiile. Ar fi o măsură care aduce bani foarte repede”, a spus Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, care a adăugat că varianta creșterii taxării (impozitarea progresivă de exemplu) nu-ți aduce bani mai devreme de un an de la introducere.

Nu e prima oară când socialiștii una promit și alta fac. Dar nu aceasta e tema articolului de față.

Ca să răspund la întrebarea din intertitlu, aș zice așa: Guvernul și-a construit întregul buget pe acest an e o creștere de 5.2% și un deficit bugetar mai mic de 3%. Dar cifrele arată că aceste date ar putea fi invalidate de realitate. Până acum, Guvernul încasează mai puțin decât avea în plan și cheltuiește mai mult decât ar fi vrut. Gura de oxigen oferită de banii adunați la Pilonul II de pensii ar fi necesară, nu însă și suficientă.

Gândiți-vă că aveți un copil care urla de durere de dinți. Ca să-l potoliți, îi promiteți o petrecere pentru care nu aveți banii necesari. Ce faci? Iei banii din borcanul de economii al puștiului, te mai împrumuți dacă e nevoie și îți respecți promisiunea. La asta asistăm acum.

Pe scurt, nu rezolvă pe termen lung problema, însă o reduce considerabil.

Trebuie să ne îngrijorăm? Cei care au bani strânși în Pilonul 2, da! Vedeți cum s-a procedat în Ungaria și în alte țări

  • În Ungaria, discuțiile au început aproape la fel. Mai întâi s-a discutat despre o posibilă naționalizare, dar premierul Orbán a ieșit public declarând că respinge o asemenea propunere, DAR angaților li se va oferi posibilitatea de a continua să rămână la Pilonul II sau de a-și transfera fondurile la Pilonul I, cel administrat de Stat. Orban nu a omis să precizeze că cei care vor opta să rămână cu contribuțiile la Pilonul II vor face "un lucru foarte periculos" care îi va costa la pensie. În plus, premierul maghiar a convins  oamenii că  de fapt administrația pe care o conduce este cea care le oferă oamenilor libertatea de alegere față de guvernele anterioare (care nu permiteau transferuri între fondurile Pilonului I și II). De asemenea, Orban s-a referit la Pilonul II ca la un joc de noroc, spunând că cei care contribuie la fondurile private de pensii își joacă de fapt economiile la ruletă! Aici, sursa.
  • În final, Guvernul ungar s-a declarat mulțumit- după expirarea termenului de o lună de zile în care să-și manifeste opțiunea, doar 3,3% dintre contributori au preferat să rămână în Pilonul II al sistemului de pensii.
  • Fondurile acumulate de cei care nu și-au exercitat dreptul de alegere au fost transferate automat în fondul de pensii controlat de stat.
  • ”Oferta generoasă” a Guvernului Orban a fost însoțită de câteva măsuri ”ajutătoare”. Dacă rămâneai la Pilonul II pierdeai dreptul la pensie de stat (estimată la 70% din viitoarea pensie, contributorii primind doar partea furnizată de pilonul privat de pensii.) Deși aceste persoane urmau să fie tăiate de la pensia de Stat, angajatorii lor erau obligați să achite o primă de 24% fondului național de pensii (ulterior denumită taxă de pensie). În același timp, guvernul a lansat o campanie media activă, indicând, printre alte amenințări, posibilitatea prăbușirii sistemului de pensii public-privat. Aici, sursa.
  • Anterior acestei măsuri, un raport guvernamental difuzat în spațiul public  justifica necesitatea reformării sistemului de pensii, pe fondul uneo dezechilibre macroeconomice. Raportul poate fi citit aici.

Citește și Câți bani au primit participanții la Pilonul II de pensii în cei 10 ani de funcționare a sistemului: Peste 19.000 de persoane au încasat peste 91 milioane de lei

FMI a avertizat executivul ungar "sa nu se bazeze pe imbunatatirea temporara a a situatiei bugetului public de pensii, obtinuta in urma acestui transfer" si a reiterat ingrijorarea sa "privind utilizarea unor sume din activele returnate in sistemul public pentru acoperirea altor cheltuieli bugetare curente". Degeaba.

  • Cazul polonez

Guvernul polonez a anunțat în vara lui 2016 cea mai mare restructurare a sistemului de pensii din ultimii 20 de ani, prin desfiinţarea pensiilor administrate privat, aşa-numitul Pilon II, potrivit Reuters.

Conform legislaţiei de anterioare, o agenţie de stat colecta cea mai mare parte din contribuţiile obligatorii ale angajaţilor la sistemul de pensii. O mică parte din aceste contribuţii mergea la fondurile private de pensii, denumite în poloneză OFE, care sunt gestionate în principal de jucători străini, precum Nationale Nederlanden (NN), Aviva, AXA şi MetLife. Aceste fonduri deţineau până la 80% din acţiunile unor companii şi erau responsabile pentru aproximativ 20% din capitalizarea bursei de la Varşovia.

Potrivit planului anunţat Guvernul de la Varşovia urma să transfere un sfert din activele de 140 de miliarde de zloţi (35,2 miliarde de dolari) deţinute de fondurile private de pensii către un singur vehicul de investiţii denumit Fondul Demografic de Rezervă, iar fondurile private OFE vor fi închise. Banii urmau să fie investiţi de un manager desemnat de Guvern, iar Executivul va putea să utilizeze activele fondurilor de pensii pentru a reduce datoria publică.

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american „401k”, ca parte a reformei pensiilor.

Noul sistem face parte dintr-un plan mai amplu de reformare a sistemului de pensii, care presupune transferul a 75% din activele fondurilor de pensii existente în conturi de pensii individuale și preluarea restului de către un fond „de rezervă demografică” de stat.

Sistemul nou de fonduri private prevede ca angajații să economisească, în mod voluntar, 2% din salariile lor în conturi de pensii libere de taxe, iar angajatorii să adauge încă 1,5% din veniturile angajaților lor, cu opțiunea pentru ambele părți să facă economii suplimentare de 4,5% din salariu, potrivit Bloomberg.

Guvernul ar oferi bonusuri celor care participă la program în valoare totală echivalând cu 264 milioane de euro (la cursul actual, sau 1,1 mld. zloți) în 2019, ajungând la 3 miliarde zloți pe an (720 mil. euro) în următorii ani, potrivit sursei citate.

Dincolo de avantajele variantelor de tip 401k, consacrate în SUA sau Marea Britanie, noul sistem riscă, însă, să majoreze costul total al forței de muncă pentru companii, spun analiștii citați de Bloomberg.

De asemenea, succesul inițial al sistemului ar da ocazia guvernului să preia mai multe active de la fondurile de pensii existente.

Acum mai bine trei ani, guvernul polonez a naționalizat deținerile de titluri de stat ale fondurilor private de pensii (circa 36 de miliarde de dolari).

Potrivit planului 401k, denumit așa după secțiunea respectivă din codul fiscal american, contribuțiile la economiile pentru pensie sunt furnizate de un angajator și deduse din salariul angajatului înainte de impozitare, până la limita anuală de 18.000 de dolari. Proiectul prevede o limită de 30% pentru investițiile străine și un nivelul maxim al comisioanelor pentru administratorii de active de 0,6% din active. Sursa, aici.

  • Tentative anterioare de preluare a banilor din Pilonul II

Vă mai amintiți de PDL? Dar de Daniel Oajdea? În decembrie 2011 , el înainta Senatului Romaniei o propunere legislativa pentru trecerea in proprietatea statului a activelor fondurilor de pensii private si abrogarea Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. În expunerea de motive, Oajdea scrie că Pilonul II este o gaură la buget și că este ”una dintre marile păcăleli postdecembriste” (??!!). În final, propunerea lui Oajdea a fost respinsă în Senat. Voiam să spun că Liviu Dragnea și Olguța Vasilescu nu sunt ”deschizători de drum” în materie de tentative de naționalizare (sau cum s-o numi în documentele oficiale care se vor întocmi). Dar, Guvernul fiind în mare nevoie de bani, sunt cei mai determinați s-o facă!

Citește și Ce nu se spune despre banii din Pilonul II de pensii: Cine are acum 1.000 de euro acumulaţi poate avea peste 25.000 de euro la vârsta pensionării.