Guvernul s-a grăbit să transpună în legislația românească Directiva UE 2015/849. Este vorba despre adoptarea unui proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Aceasta prevede ca sumele de peste 2.000 euro trimise de Diaspora să fie justificate cu documente. Totuși, această lege poate fi ușor ocolită. Un scenariu posibil este transmiterea banilor prin cunoștințe sau prin șoferii de autobuze, care nu pot fi monitorizați de către autorități. De asemenea, se poate trimite în țară un card de la o banca din altă țară în care se pot depune periodic sume de bani.

HotNews.roFoto: Hotnews

• Vezi aici proiectul adoptat de Guvern
  

Executivul încarcă inutil transferurile de bani ale românilor din străinătate, în condițiile în care cei rămași în țară au nevoie de resurse, consideră Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice.

„Mie mi se pare că încărcăm cu un cost inutil aceste transferuri care sunt vitale pentru foarte multe familii rămase în țară. Acești oameni și-au lăsat aici părinții, copiii, care au nevoie de aceste resurse. Faptul că tu acum vii și îi pui să facă tot felul de formalități ca să trimită bani părinților sau copiilor mi se pare nedrept, arăți că nu te interesează această populație care este localizată temporar sau nu în afara României, te rupi și mai mult de ei, le întorci și mai mult spatele prin această ostilitate fățișă arătat în felul acesta”, a declarat Cristian Păun, profesor la ASE.

El este de părere că adică atitudinea pe care o adoptă guvernanții față de cei care lucrează afară denotă cumva că nu avem nevoie de acești bani, că e rușinos sau problematic să lucrezi în afară.

• Guvernanții noștri trebuie să înțeleagă că oamenii aceia nu pleacă de bine afară. Ei nu merg să lucreze afară pentru că aici este foarte bine dar e mai cool, e mai trendy să lucrezi în afară. Ei pleacă de nevoie acolo și din vina politicienilor de aici, care acum ce au făcut? Au găsit de cuviință să-i agaseze și mai mult, după ce i-au stresat și îi stresează cu lipsa reformelor, cu toată această stagnare pe partea de calitate a vieții în țară.

• Românii vor strânge acei bani într-un cont acolo, îi vor extrage în numerar și vor intra cu ei în țară de fiecare dată când vin de sărbători. Probabil vor veni mai des în țară. Asta înseamnă că vor reconsidera ideea de a reveni mai des, nu doar de Paște sau de Crăciun. Probabil vor veni și de Paște și de Crăciun cu sume consistente care să acopere câteva luni bune de trai până la următoarea sosire în țară.

„Vor trimite bani informal, prin prieteni, cunoscuți, bani care nu vor mai intra, din păcate, în sistemul bancar, nu vor mai putea fi monitorizați, nici măcar nu vom mai putea ști statistic câte remitențe produc și trimit în țară cei c re lucrează în afară. În felul acesta vom egala fluxurile de investiții străine directe care tind către zero, nepermis pentru o țară cum este România, cu pretenții de țară OCDE. Am rezolvat problema, am ajuns cu nivelul investițiilor străine la nivelul remitențelor. Cum? Taxând remitențele, iar aici nu mă refer la o taxă directă aplicabilă lor, ci prin această barieră care înseamnă costuri, stres pentru cetățeanul român”, a explicat Cristian Păun.

Potrivit acestuia, taxarea nu îmbracă numai forma unui procent aplicat unei sume, dar și a drumurilor pe care le avem făcut către autoritățile fiscale, raportări inutile, condiții pe care trebuie să le îndeplinim, multe dintre ele fiind absolut aberante, cu efect zero în plan economic.

• Remitențele reprezintă, din păcate pentru România, o sursă foarte importantă de finanțare externă cu valută și mențin semnificativ echilibrul balanței de plăți externe, care are mai multe componente, una dintre ele puternic deficitară și cu un deficit în creștere, mă refer la balanța comercială, importuri versus exporturi. Pentru că acolo avem un dezechilibru, este foarte important ca mai jos, în celelalte conturi ale balanței de plăți externe să avem niște intrări de valută.

„De regulă, compensarea se face prin credite externe, investiții străine sau remitențe. Remitențele, această sursă de valută importantă, compensează cererea în creștere de valută asociată importurilor. Trebuie să remarcăm faptul că aceste remitențe trimise de români din afară sunt sursă importantă de consum. Acei bani sunt schimbați în lei și apoi consumați pentru diferite bunuri și servicii și, cum economia românească este incapabilă să țină pasul cu acest consum, din ce vedem în ultimii ani, e clar că eșuăm în importuri”, menționează profesorul ASE.

Remitențele respective putem să le considerăm ca fiind și o sursă importantă a importurilor pe care le face România, consideră Păun.

„E bine că ele există, că finanțează economia românească. Din păcate, foarte puține dintre ele se transformă în investiții, iar noi la capitolul investiții străine stăm foarte prost. E problematic faptul că nu reușim ca investițiile străine pe care le atragem, de portofoliu sau directe, să fie semnificativ mai mari față de aceste remitențe”, a precizat Cristian Păun.

Mai mult de 60% din banii trimiși în țară de românii care lucrează în străinătate sunt cheltuiți pentru consum, pentru achiziția necesităților de zi cu zi (alimente, haine și adăpost), iar între 20% -40% se folosesc pentru economisire sau investiții , se arată într-o lucrare statistică publicată de INS.

Conform statisticilor Băncii Mondiale, România este de aproape 10 ani, printre primele piețe de primire a remitentelor din Europa. Italia, cu peste 1 milion de migranți români, este principală țara din care românii trimit bani, fiind urmată de Spania și Germania.

Senatorul PNL Florin Cîțu a afirmat recent că PSD și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, au mințit când au susținut că nu se grăbesc să aprobe proiectul care îi obligă pe românii din Diaspora să justifice sumele de peste 2.000 de euro trimise în ţară, Guvernul adoptând documentul în ședința de joi, 31 mai.

Liberalul a precizat că singura modificare efectuată de PSD a fost dublarea sumei trimise de românii din străinătate în țară de la peste 1.000 de euro, la mai bine de 2.000 de euro, citează Mediafax.

"PSD acoperă gaura la buget cu banii românilor din Diaspora! Dragnea și PSD au pus ochii și pe banii românilor din Diaspora. Sumele peste 1.000 de euro urmau să fie confiscate dacă nu erau justificate cu documente. Chiar și cel care deține doar cu numele poziția de ministru al finatelor publice ne asigură că nu se grăbesc cu o astfel de lege. Au mințit! A câtă oară? Joi, la câteva săptămâni după aceste asigurări, în ședința de Guvern a fost aprobată hotărârea de guvern care confiscă banii românilor trimiși în țara dacă nu sunt jutificati cu documente. Au făcut o singură "concesie". Pragul este acum de 2000 de euro", a scris sâmbătă pe Facebook senatorul PNL Florin Cîțu.

Citește și:

• Florin Cîțu: PSD a mințit. Sumele de peste 2.000 euro trimise de Diaspora și nejustificate cu documente vor fi confiscate

Ai trimis vreodată bani unei rude sau cunoștințe în România? Care a fost canalul preferat pentru care ai optat: companii de transfer rapid, bănci, prieteni sau ai utilizat alte canale? Povestește-ne experiența ta!