UPDATE România, trimisă în fața Curții de Justiție pentru neaplicarea normelor privind combaterea spălării banilor. Fostul avocat la CJUE: Sunt curios dacă tot cetățeanul va suporta din buzunar indolența unor funcționari

de DP     HotNews.ro
Joi, 19 iulie 2018, 14:30 Economie | Finanţe & Bănci


România, trimis în faa Curii de Justiie pentru neaplicarea normelor privind combaterea splrii banilor
Foto: sxc.hu
Comisia Europeană a trimis joi, 19 iulie, România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor și, prin urmare, este de asemenea trimisă în fața Curții de Justiție. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare. Contactat de HotNews.ro, fostul agent guvernamental al României la Curtea de Justiție a UE din perioada 2011 - iunie 2018, Răzvan Horațiu Radu, a declarat, joi, că el a avertizat asupra riscurilor ca România să ajungă să plătească sancțiuni financiare mari Comisiei Europene, ca urmare a netranspunerii directivei în legislația națională.

„În ciuda recomandării noastre, nu s-a emis o Ordonanta de Urgenta care ar fi rezolvat transpunerea. Pe zona mea de reprezentare, am comunicat gravitatea problemei decidentilor din alte ministere și am sesizat  aproape săptămânal conducerea ministerului afacerilor europene cu privire la urgenta transpunerii. Lunar am introdus directiva aceasta, alături de altele, în lista de informare către Guvern. Nu sunt convins ca s-a explicat și mai sus, la nivel de prim-ministru și de Parlament cât de gravă este problema. Sau poate s-a explicat, nu cunosc, n-am participat la sedințele de Guvern și, prin urmare, nici la Parlament nu aveam cum să susțin directiva”, a spus fostul subsecretar de stat din MAE. Vezi aici mai multe detalii.

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Spălarea banilor și finanțarea terorismului au consecințe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre.”

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A 4-a directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Aceste norme consolidează normele anterioare prin:
  • întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili;
  • stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale;
  • facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste;
  • instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
  • extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.

Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Aceste noi norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații al unităților de informații financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislațiile lor naționale A cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.

Etape următoare:

În ceea ce privește A patra directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a inițiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curții, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere (a se vedea cele opt avize motivate trimise în decembrie 2017 și cele două suplimentare trimise în martie 2018).

Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre.

Context

În iulie 2017, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere și a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Olanda, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia).

În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei și a Spaniei) și în ianuarie 2018 (împotriva Austriei și a Franței), Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parțială.

În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Țările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere. Prin urmare, Comisia le-a adresat un aviz motivat.

De asemenea, în martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei și Irlandei, care, deși notificaseră Comisiei o transpunere parțială, încă nu transpuseseră în legislația lor națională obligațiile principale prevăzute de A patra directivă privind combaterea spălării banilor.

În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre.

De asemenea, Comisia a trimis avize motivate Letoniei și Spaniei, precum și un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația națională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislația de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă.

Contactat de HotNews.ro, fostul agent guvernamental al României la Curtea de Justiție a UE din perioada 2011 - iunie 2018, Răzvan Horațiu Radu, a declarat joi că el a avertizat asupra riscurilor ca România să ajungă să plătească sancțiuni financiare mari Comisiei Europene, ca urmare a netranspunerii directivei în legislația națională. „Mă întreb, insă, daca atunci cand va trebui sa plătim sancțiuni se va regresa statul român impotriva functionarilor de rang inferior și superior care nu și-au facut treaba. Stim că  se spune că abuzul in serviciu este de inspirație estică și că există și alte forme de răspundere: civilă, disciplinară etc. Sunt curios însă daca tot cetățeanul român va suporta din buzunar indolența unor funcționari ai statului care ar fi trebuit să transpună această directivă și n-au făcut-o”, a spus el.

Redăm declarația completă a lui Răzvan Horațiu Radu, fost agent guvernamental al României la CJUE:

  • "Neimplementarea la timp a acestei directive ne duce direct spre Curtea de Justitie a UE și plata unor sancțiuni foarte mari. Ar fi prima dată in istoria noastră de membru UE când am fi obligați să platim sancțiuni. 11 ani am reusit să evităm o asemenea contraperformanță. Si mai grav este că o asemenea condamnare ar putea veni în perioada în care România asigură Presedinția Consiliului UE din 2019.
  • Eu am atras în mod repetat atenția factorilor decizionali din zona afacerilor europene, însă fără rezultat. Am spus în mod repetat că o ordonanță de urgență ne-ar fi salvat și ar fi creat premisele clasării acestui dosar.
  • Vorbim de o directiva foarte importantă, ce are ca obiect combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Probabil însă aceste domenii nu sunt de interes. Mă întreb, insă, daca atunci cand va trebui sa plătim sancțiuni se va regresa statul român impotriva functionarilor de rang inferior și superior care nu și-au facut treaba. Știm că  se spune că abuzul in serviciu este de inspirație estică și că există și alte forme de răspundere: civilă, disciplinară etc. Sunt curios însă daca tot cetățeanul român va suporta din buzunar indolența unor funcționari ai statului care ar fi trebuit să transpună această directivă și n-au făcut-o. 
  • Din păcate, netranspunerea directivei privind spălarea banilor are efecte negative și în zona altor organizatii internaționale. De exemplu, nici la Moneyval (Comitetul de experți privind combaterea splălării banilor și a finanțării terorismului, care ține lângă Consiliul Europeni - n.r.)  nu stăm foarte bine in acest moment".
Abia în 31 mai 2018 Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru transpunerea directivei privind combaterea spălării banilor, textul aflându-se în dezbaterea Parlamentului încă.

Una dintre prevederile proiectului de lege pentru transpunerea directivei UE privind combatarea spălării banilor se referă la obligația firmelor cu acțiuni la purtător de a-și scoate  la vedere acționarii.

În România, un caz de firmă cu acțiuni la purtător a fost cel al societății de construcții de drumuri Tel Drum. Procurorii DNA l-au acuzat pe președintele PSD Liviu Dragnea ca fiind cel care controla de fapt Tel Drum, dar acesta a negat mereu vreo legătură cu firma. Între timp, firma și-a cerut insolvența și și-a declarat acționarii, la Registrul Comerțului nefigurând Dragnea.

Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost înregistrat la Senat, ca primă cameră sesizată, în 20 iunie 2018 , iar în 3 iulie Senatul a decis să prelungească termenul de adoptare tacită de la 45 de zile la 60 de zile. Așdar mai e cale lungă până la adoptarea proiectului, având în vedere că forul decizional este Camera Deputaților.

Citește și:






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1053 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    hmm (Joi, 19 iulie 2018, 14:37)

    dum_i [utilizator]

    Pai cum taticule, dupa ce rromanasii apara de 2 ani drepturile puscariasilor, cum sa se apuce acum sa le dea in cap tocmai lor, abia iesiti din inchisori?

    Rromanasii stie mai bine. Ca doar el, rromanasul sadea a votat cu psd, sau nu s-a dus la vot, sau nici macar nu s-a sinchisit sa iasa la proteste. Ca d-aia el e rromanas sadea.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by