Criza argentiniană, penuria de coafeze din Franța, posibila renunțare la ora de vară și de iarnă, scandalul privind un posibil abuz sexual al lui Gerard Depardieu, noi imagini cu premierul Theresa May, dansând- acestea sunt doar câteva din titlurile presei străine de vineri. Mai puteți citi despre o altă consecință a schimbările climatice- creșterea emisiilor de CO2 în atmosferă reduce calitatea nutrițională a foarte multor plante esențiale pentru alimentația noastră, inclusiv grâul și orezul. Sau o discuție cu șeful supravegherii germane (Bafin), care avertizează : "Nu există joc cu sumă nulă", referindu-se la posibilitatea unui Brexit dezordonat. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • THE FINANCIAL TIMES: Argentina ia măsuri drastice în tentativa de a opri căderea monedei naționale

Acțiunea drastică a băncii centrale din Argentina de a urca rata dobânzii de politică monetară nu a reușit să oprească prăbușirea peso-ului, care a încheiat ziua în scădere cu aproape 12%.

Miscarea nu și-a atins scopul, acela de a asigura investitorii, iar peso - care și-a pierdut aproape jumatate din valoare de la începutul anului, a coborât joi la 38,53 pesos pentru un dolar american.

Banca centrală a vândut din rezervele valutare pentru a doua zi consecutiv, iar preşedintele Mauricio Macri a solicitat Fondului Monetar Internaţional (FMI) furnizarea anticipată a unei tranșe din acordul de 50 de miliarde de dolari, pentru a liniști temerile că țara nu va putea să-și îndeplinească obligațiile de plată anul viitor.

Macri a spus, într-o intervenție televizată, că Argentina a convenit cu FMI ”trimiterea în avans a tuturor fondurilor necesare pentru a garanta îndeplinirea programului financiar de anul viitor”. El a afirmat că în ultima săptămână au existat ”expresii ale lipsei de încredere în piețe” privitor la Argentina.

Macri a afirmat că decizia caută să risipească orice incertitudine, dar nu a specificat despre câți bani este vorba sau când vor fi virate fondurile.

Argentina a fost forțată să încheie un acord cu FMI, anul acesta, după o depreciere abruptă a monedei sale și a unor vânzări masive de pesos. Acordul de finanțare stand-by este menit să întărească economia slăbită a țării și să ajute la lupta contra inflației, care, la 30%, este una dintre cele mai mari din lume.

FMI a afirmat, într-un comunicat de presă, că va ”revizui planul economic al guvernului pentru a se concentra mai bine pe protejarea Argentinei de recentele mișcări din piețele financiare globale, inclusiv prin politici monetare și fiscale mai puternice și prin accentuarea eforturilor de protejarea a celor mai vulnerabili membri ai societății”.

Cei mai mulți argentinieni au amintiri neplăcute când vine vorba de FMI și blamează Fondul pentru că a încurajat politicile ce au dus, în 2001, la cea mai mare criză economică din istoria țării. Atunci, unul din cinci argentinieni a ajuns șomer, iar milioane au căzut în sărăcie.

FMI a admis că a făcut o serie de greșeli care au contribuit la problemele apărute. Un raport al biroului intern de audit din FMI a ajuns la concluzia că Fondul nu a oferit destulă supraveghere, a supraestimat creșterea economică și succesul reformelor din domeniu, dar a continuat să împrumute bani Argentinei chiar și când datoria țării devenise nesustenabilă.

Aceeași evoluție, chiar dacă de mai mică amplitudine, o are și lira turcească, ea coborând joi cu 5% în fața dolarului. Potrivit FT, în Turcia este așteptată demisia viceguvernatorului băncii centrale, Erkan Kilimci.

Turbulențele turcești și argentinian au dus la volume mari de vânzări pe piețele în curs de dezvoltare. Indicele FTSE Emerging a scăzut cu 1,3%, cel mai mare declin din ultimele trei săptămâni.

Cele mai citite articole din FT:

  • Peso-ul argentinian ăși continuă prăbușirea, în ciuda creșterii dobânzii cheie
  • Europenii vor să se renunțe la ora de vară și cea de iarnă.

Comisia Europeană, adesea acuzată de suprareglementarea vieții private, se confruntă cu solicitarea cetățenilor Uniunii care vor eliminarea ”ritualului” de resetare a ceasurilor de două ori pe an.

Funcționarii de la Bruxelles au declarat că au fost copleșiți de amploarea răspunsurilor primite în cadrul unei consultări online privind trecerea la ora de vară și la cea de iarnă. S-au primit 4,6 milioane de răspunsuri- de departe cel mai mare număr vreodată primit de comisie, care lansează zeci de astfel de anchete în fiecare an.

Bruxelles-ul nu a dezvăluit rezultatele, însă oficiali europeni au declarat off the record pentru FT că marea majoritate a respondenților vor ca ceasurile să rămână neschimbate pe tot parcursul anului.

  • Daily Telegraph: Parlamentar laburist : "Laburișii lui Corbyn sunt văzuți ca un partid rasist”

Frank Field (76 de ani) mai spune că liderul partidului nu a făcut "nimic substanțial" pentru a rezolva această problemă și a afirmat că există în interiorul partidului "o cultură a intoleranței, instinctului și intimidării".

Și alți laburiști au avertizat joi că domnul Field " nu va fi ultimul" care va demisiona, partidul aflându-se pe marginea unei dezbinări "catastrofale". Frank Ernest Field a fost în perioada 1997 -1998 ministru al reformei. A demisionat din Guvern ca urmare a unor diferende cu premierul Tony Blair.

Ziarul mai publică noi imagini cu premierul Theresa May, dansând:

  • LE FIGARO: Marele divorț dintre Macron și pensionari

Anunțând că pensiile vor crește mai lent decât inflația, guvernul va fi perceput ca unul care îi abandonează pe pensionari. Potrivit unor experți citați de Figaro, un cuplu în care fiecare ia o pensie de 2.000 de euro pe lună, va pierde anual 1.440 de euro. Dacă fiecare membru al cuplului are o pensie de 3.000 de euro lunar, cuplul va pierde 2.160 de euro pe an. Această măsură ar putea avea un impact politic puternic : pensionarii reprezintă mai mult de o treime dintre votanți.

Alte titluri din Le Figaro:

  • Oamenii de știință au descoperit o altă consecință a schimbările climatice: creșterea emisiilor de CO2 în atmosferă reduce calitatea nutrițională a foarte multor plante esențiale pentru alimentația noastră, inclusiv grâul și orezul. Ele sunt mai sărace în minerale, proteine și vitamine. O altă veste proastă pentru agricultură: încălzirea provoacă proliferarea insectelor dăunătoare.(pag 13)
  • Actorul Gerard Depardieu este cercetat pentru ca ar fi comis "violuri si agresiuni sexuale", potrivit unei surse judiciare, care mai spune că Parchetul din Paris a deschis o anchetă în urma unei plângeri depuse în instanță. Herve Temime, avocatul său, s-a arătat "convins" de nevinovăția clientului său, spunând că dl Depardieu neagă orice abuz și orice viol. Plângerea a fost depusă de o tânără actriță, fiica unui prieten al actorului, care ar fi fost abuzată de două ori într-un hotel din arondismentul VI, în Paris, în 5 și 13 august. Actrița, în vârstă de 20 de ani, i-ar fi cerut lui Depardieu sfaturi care să o ajute să își îmbunătățească stilul de joc.

HANDELSBLATT: "Nu există joc cu sumă nulă" - avertismentele privind un Brexit dur se intensifică

Manageri și politicieni avertizează asupra consecințelor unei ieșiri dezordonate a britanicilor din UE și se tem de o fragmentare a sectorului financiar. Deși mulți bancheri și politicieni văd ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ca pe o mare oportunitate pentru alegerea Frankfurt-ului ca loc de stabilire a principalelor instituții financiare, șeful supravegherii financiare (Bafin) Felix Hufeld, avertizează asupra oricărei euforii. "Brexit nu este un joc cu sumă zero, și s-ar putea ca toți să trebuiască să suportăm costuri mai mari, ceea ce va fi rău pentru Europa", avertizează el.

Hufeld este îngrijorat de pericolul unui Brexit dezordonat. Pentru că este complet neclar dacă va exista un acord care să reglementeze retragerea din UE până în 29 martie 2019.

Pentru Hufeld, ar fi un scenariu de groază. "Un hard Brexit ar afecta sute de mii de contracte și ar cauza o incertitudine serioasă în ceea ce privește capacitatea instituțiilor de a funcționa în alt stat", avertizează șeful Bafin. "Noi, ca autorități de reglementare, va trebui să operăm cu măsuri de urgență".

Industria financiară este pregătită în mod diferit pentru un Brexit dur. Instituțiile financiare mari au investit "foarte mult timp, foarte mulți bani, au plătit consultanți" și sunt "foarte bine pregătiți", observă Hufeld. Dar companiile mai mici nu au avut aceste posibilități.

Peste 25 de instituții au solicitat deja licență bancară de la Bafin.

Unii sunt de părere că Frankfurtul va fi marele câștigător al Brexitului, în vreme ce alții pariază pe New York ca loc în care se vor muta marile firme britanice.

Fostul secretar de stat în Ministerul Federal al Finanțelor, Jörg Asmussen, șeful european al băncii de investiții Lazard, avertizează : "Cel mai mare beneficiar al Brexit va fi New York-ului, nu Frankfurt-ul", spune el. Desigur, orașe europene precum Frankfurt, Paris sau Dublin ar putea fi printre beneficiari. Dar, în general, el se teme că piața se va fragmenta și mai mult, ceea ce nu e un lucru bun.

Mulți manageri de companii financiare germane critică faptul că guvernul federal, spre deosebire de președintele Franței, Emmanuel Macron, nu a făcut suficient lobby pentru ca Germania să fie aleasă ca centru financiar european după Brexit. Iar faptul că sediul centrului supravegherii bancare din UE, Eba, se mută la Paris și nu la Frankfurt, încă îi doare pe mulți.

  • LES ECHOS: IMPOZITUL CU REȚINERE LA SURSĂ- ÎNVINGĂTORII ȘI PERDANȚII

Cu 4 luni înainte de trecerea la impozitul cu reținere la sursă, îndoielile executivul privitoare la această reformă la care se angajaseră oricum de 3 ani, se amplifică. În drum spre Helsinki, președintele Republicii a declarat că încă așteaptă "răspunsuri precise" înainte de a decide dacă reținerea impozitului la sursă începând cu 1 ianuarie 2019 se va aplica conform planurilor. Această ezitare le-a ridicat mingea la fileu celor din Opoziție, președintele republicanilor (LR), Laurent Wauquiez, cerând Executivului să renunțe la acest proiect. El a criticat mai ales impactul negativ asupra venitulrilor reale ale francezilor. Ca de obicei, vor fi și învingători și învinși.

  • Franța duce mare lipsă de coafeze

Sectorul de coafură a pierdut 5.000 de angajați în ultimii zece ani, iar ucenicii nu se înghesuie, arată Bernard Stalter, președintele Uniunii Naționale a Coaforilor (Unec, prima organizație profesională din sectorul coafurilor). În Franța sunt 85.492 de saloane de coafură , acestea derulând afaceri de 5,8 miliarde de euro.

Problemele privind recrutarea au crescut: cu cei 184.065 de angajați activi, profesia a pierdut 4.900 de lucrători din 2009 încoace. Mai există cei 17.610 de ucenici care lucrează în coafură, ceea ce face ca sectorul să fie al doilea cel mai mare în ceea ce privește ucenicia. Dar, în zece ani, și ucenicii au scăzut cu 28%.

  • LE TEMPS: Brazilia îşi desfăşoară armata la frontiera venezueleană

Autorităţile peruviene au decretat marţi stare de urgenţă sanitară la frontiera de nord a ţării în faţa afluxului continuu de venezueleni. Există temeri legate de propagarea unor maladii

Preşedintele brazilian Michel Temer a ordonat, prin decret, trimiterea forţelor armate în statul Roraima, la frontiera cu Venezuela, între 29 august şi 12 septembrie. Scopul acestei măsuri este de a «garanta securitatea cetăţenilor brazilieni, dar şi a imigranţilor venezueleni care fug din ţara lor».

Mai multe zeci de mii de venezueleni fug din cauza tulburărilor economice şi politice din ţara lor şi trec frontiera în Brazilia, în statul Roraima. Serviciile sociale sunt deja depăşite de situaţie. Executivul local a solicitat guvernului federal să închidă frontiera, ceea ce nu s-a întâmplat, din motive sanitare. Sute de imigranţi venezueleni au fost goniţi luna aceasta din Pacaraima, o localitate apropiată de frontieră, de către locuitorii furioşi.

Michel Temer a adăugat că situaţia este «tragică». Iar preşedintele brazilian îl acuză pe omologul său venezuelean Nicolas Maduro: «Situaţia din Venezuela nu mai este o problemă de politică internă. Este o ameninţare pentru armonia întregului continent», a declarat şeful statului într-un discurs televizat. El a adresat un apel comunităţii internaţionale «să adopte măsuri diplomatice» în cazul exodului venezuelenilor.

Brazilia respectă suveranitatea statelor, dar noi trebuie să ne amintim că o ţară este suverană doar când îşi respectă poporul şi are grijă de el», a lamsat în direcţia administraţiei venezuelene. Brazilia a primit deja circa 60 000 de refugiaţi din Venezuela, iar Peru, care se aşteaptă ca numărul de refugiaţi să ajungă la o jumătate de milion, a restrâns accesul acestora pe teritoriul său.

Stare de urgenţă sanitară în Peru

Autorităţile peruviene au decretat marţi stare de urgenţă sanitară la frontiera de nord a ţării în faţa afluxului continuu de venezueleni. Într-un decret publicat în Monitorul Oficial, preşedintele peruvian Martin Vizcarra a proclamat stare de urgenţă sanitară pentru o durată de 60 de zile în două provincii de la frontiera de nord a ţării sale. El a invocat un «pericol iminent» pentru sănătate şi pentru situaţia sanitară din zonă.

Serviciile de sănătate peruviene au declarat deja că se tem de propagarea unor maladii cum ar fi rujeola şi malaria ca urmare a afluxului de migranţi, care în majoritatea cazurilor nu au avut acces la servicii medicale de bază în ţara lor.

89 de cetăţeni repatriaţi

La rândul său, Venezuela a anunţat că a repatriat 89 de cetăţeni care au emigrat în Peru, dar care au dorit să revină după ce au fost supuşi unor «tratamente dure». «Au ascultat sirenele străinătăţii […] şi tot ce au găsit la Lima a fost rasism, dispreţ şi persecuţie», a afirmat marţi preşedintele Nicolas Maduro în cadrul unei conferinţe de presă. El le-a cerut venezuelenilor care au emigrat din cauza crizei economice să renunţe la «a spăla closetele» în străinătate şi să revină în ţară.

Secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane (OEA), Luis Almagro, a adresat marţi un apel ţărilor din America Latină să pună în funcţiune un mecanism de sancţiuni împotriva guvernului venezuelean, pe care l-a calificat drept «dictatură». El a adresat un apel Uniunii Europene şi Statelor Unite să facă acelaşi lucru.(RADOR)

  •  IL MESSAGGERO: Polemici Macron-Salvini: Vice-premierul italian atacă: "Franţa a respins 40.000 de migranţi"

UE nu cedează cu un milimetru în faţa ameninţărilor Romei şi lansează un nou atac: regulile se respectă şi contribuţiile la bugetul european se plătesc, altfel se declanşează "penalizări". Dar cu Italia este zid contra zid: vicepremierul Luigi Di Maio respinge avertismentele comisarului UE pentru Buget, Guenther Oettinger, pe care îl acuză de "ipocrizie": "Poziţia noastră privind bugetul rămâne aceeaşi" şi avertizează că, dacă Italia va fi victima unui nou atac speculativ, va fi numai "din motive politice".

Între timp, în Uniunea Europeană ia tot mai mult formă o inedită geografie de alianţe, cu un contrast tot mai puternic între Roma, care se aliniază liderilor eurosceptici din grupul de la Visegrad, şi ţările fondatoare ale UE conduse de Franţa "campionului" Macron. Atacat în mod frontal de vicepremierul italian Matteo Salvini şi de premierul maghiar Viktor Orban, preşedintele francez acceptă provocările şi avertizează: "Nu voi ceda nimic în faţa naţionaliştilor şi a celor care propăvăduiesc ura. Dacă vor să vadă în persoana mea principalul lor adversar, au dreptate".

Joi dimineaţă, vicepremierul Salvini l-a atacat din nou pe preşedintele francez: "Peste 40.000 de expulzări la frontierele franceze cu Italia de anul trecut, aceasta numai solidaritate şi primire nu a fost. Macron ar trebui să aibă bunul simţ să tacă şi să nu le dea lecţii italienilor".

"Toate statele din UE şi-au asumat obligaţia de a plăti contribuţiile în timpul limită stabilit. Restul ar fi o încălcare a tratatelor care ar presupune penalizări", a confirmat Oettinger, care săptămâna trecută a amintit deja regulile UE, adică declanşarea "dobânzilor pentru întârzierea plăţilor" contribuţiei la bugetul UE - următorul este aşteptat pe 13 septembrie -, cu o rată nerambursabilă de cel puţin 2,75%; iar, apoi, dacă ar deveni o atitudine sistematică, "posibile sancţiuni dure ulterioare", de la interdicţii până la blocarea fondurilor UE. Acuzaţiile aduse Uniunii Europene de către guvernul italian în ultimele zile, de la prăbuşirea podului Morandi din Genova până la cazul navei Diciotti şi până la cifra inventată a celor 20 de miliarde de euro plătite la bugetul UE, sunt "inacceptabile", a afirmat Oettinger.

Liderul Mişcării 5 Stele, însă, nu renunţă şi continuă poziţia sa anti-UE, relansând polemica directă cu comisarul pentru Buget. "Consideraţiile lui Oettinger sunt şi mai ipocrite, pentru că nu i-am auzit să spună nimic pe tot parcursul problemei navei Diciotti şi acum se fac auziţi numai pentru că au înţeles că nu le vom mai da niciun euro", atacă Di Maio, acuzându-l pe politicianul german că "se exprimă în fiecare zi de când i-am spus că nu îi mai dăm bani. Poziţia noastră cu privire la buget rămâne aceeaşi, apoi dacă în următoarele zile vor vrea să înceapă să redescopere spiritul de solidaritate cu care a fost fondată UE, atunci vom mai vorbi".

"Dacă spun că în Franţa este inamicul naţionalismului, al politicii urii, al Europei care trebuie să plătească ceea ce ne convine", atunci Salvini şi Orban "au dreptate", a reacţionat Macron. Însă "principalul adversar al lui Macron, potrivit sondajelor, este poporul francez", a atacat liderul Ligii. Prin urmare, pare că are loc un proces pentru care "se structurează o opoziţie puternică între naţionalişti şi progresişti", a recunoscut şeful de la Palatul Elysee, aflat în vizită în Danemarca şi în Finlanda pentru a crea alianţe cu obiectivul de a constitui un "arc progresist" în Europa pentru a-i înfrunta pe populişti. Uniunea acestora din urmă, de la Ukip la RN până la Ligă într-un unic grup parlamentar, este o adevărată provocare la orizont pentru toate celelalte partide tradiţionale.(RADOR)

  • LA STAMPA: Mons.Vigano continuă să-l acuze pe Suveranul Pontif, dând asigurări că nu e vorba de nicio răzbunare

Asigură că nu are niciun pic de ranchiună şi nici nu vrea să se răzbune. Susţine că singurul lucru pe care-l vrea este ca "adevărul să iasă la iveală". Şi că a răspândit acel raport deoarece: "acum, corupţia a ajuns în partea de sus a ierarhiei bisericii''. Cel ce vorbeşte este Monseniorul Carlo Maria Viganò, fostul nunţiu Papal la Washington, care a ajuns să ceară demisia Papei Francisc. După ''cutremurul'' provocat de dosarul pe care l-a publicat, Vigano vorbeşte cu jurnalistul Aldo Maria Valli din ''refugiul său secret'', o conversaţie pe care jurnalistul a publicat-o pe blogul său personal.

Astfel, celor care susţin că ''dezvăluirile'' sale ar fi motivate de o antipatie personală faţă de pontiful argentinian, preotul le răspunde: "În toţi aceşti ani în care am fost pus la încercare de multele minciuni şi calomnii inventate la adresa mea, nu am avut niciodată sentimente de răzbunare sau de ranchiună". În ceea ce priveşte reacţiile suscitate de publicarea memoriilor sale, Vigano spune că "există persoane care nu mai ştiu ce fel de otravă să inventeze pentru a-mi distruge credibilitatea'': cineva a ajuns să scrie chiar că "am fost spitalizat de două ori cu tratament obligatoriu pentru abuz de droguri". ''Ştiţi că există persoane care îşi imaginează conspiraţii, comploturi politice, fel de fel de scenarii care mai de care mai absurde" însă, subliniază, ''mai există şi multe articole de apreciere şi am citit şi mesajele unor preoţi şi credincioşi care-mi multumeau pentru că mărturia mea a reprezentat pentru ei o licărire de speranţă pentru Biserică''.

Vigano este considerat de mulţi ca fiind cel care a inspirat Vatileaks 1, o serie de scandaluri care au explodat în 2012 privind scurgeri de informaţii confidenţiale din interiorul Vaticanului. Unii îl definesc ''Corbul'', sau unul dintre corbii aflaţi la originea cazului. În ceea ce priveşte această etichetă, el comentează: "Aşa cum aţi văzut, obişnuiesc să fac lucrurile la lumina soarelui! În acea perioadă mă aflam demult la Washington şi aveam alte lucruri la care să mă gândesc". După care spune: ''Mă adresez reporterilor: de ce nu întrebaţi ce s-a întâmplat cu acea cutie de documente pe care am văzut-o cu toţii şi care i-a fost predată Papei Francisc de către Benedict la Castelgandolfo?». Pentru fostul diplomat al Vaticanului: "Ar fi fost suficient să urmăriţi raportul meu şi procesul-verbal care a fost întocmit la mărturia mea în faţa celor trei cardinali responsabili cu investigarea cazului Vatileaks (Julian Herranz, Jozef Tomko şi Salvatore De Giorgi) pentru a începe să faceţi puţină curăţenie în Curie".

Apoi adaugă că a scris "misiva pe care am trimis-o celor trei cardinali, scrisoare care a însoţit raportul pe care l-am predat personal: "Mulţi dintre voi aţi ştiut, dar aţi tăcut. Cel puţin acum, după ce aţi primit de la Benedict această misiune, îndrăzniţi să raportaţi cinstit ceea ce v-a fost fost dezvăluit în mai multe situaţii de corupţie''.

Vigano a vorbit apoi despre insinuările făcute de presă, potrivit căreia supărarea sa s-ar datora faptului că nu a fost făcut cardinal: "Pot să afirm cu toată sinceritatea în faţa lui Dumnezeu - spune fostul ambasador al Vaticanului - că am renunţat să fiu cardinal". Asigură că a ales să vorbească acum deoarece "în acest moment, corupţia a ajuns în partea de sus a ierarhiei Bisericii."

Jurnalistul care a scris misiva de 11 pagini este Marco Tosatti, fost corespondent la Vatican al ziarului La Stampa, editor al blog-ului Stilum Curiae. Tosatti a explicat ziarului că iniţial, interviul pe care i l-a luat lui Vigano trebuia să apară doar pe blogul lui. ''M-a sunat cu o lună în urmă, eu nu-l cunoşteam". Şi când s-au văzut, "mi-a povestit ceea ce apoi au citit cu toţii. Şi am fost de acord cu el atunci când a decis să transforme povestea într-un text liniar, deoarece aşa ar fi căpătat cea mai corectă formă: cea a unei mărturii". În acel moment, Tosatti s-a limitat să facă doar "o editare a textului, deoarece era nevoie de mici modificări pentru a fi înţeles şi de cei care nu sunt specialişti în materie. Contribuţia mea a constat doar în editarea textului şi mici recomandări. În rest, totul îi aparţine lui Vigano».

Tosatti este sigur că nu e vorba de niciun fel de conspiraţie, cu atât mai puţin de un regizor care a vrut să creeze toată această furtună. "Printre motivele care l-au făcut pe Vigano să intervină au existat câteva articole cu acuzaţii voalate privind un anumit comportament inadecvat al cardinalilor Gabriel Montalvo şi Pietro Sambi, şi al Papei Benedict al XVI-lea» în legătură cu cazul McCarrick. Tosatti asigură: «Vigano, ştiind adevărul, a dorit să acţioneze în acest fel pentru a-l scoate la iveală".

În cele din urmă, Tosatti consideră că Papa Francisc I trebuie să ofere "un răspuns pe această temă, deoarece îndoiala care planează îi face rău atât Sfântului Părinte, cât şi întregii Biserici Catolice".(RADOR)