Financial Times: Salzburg waltz. May se pregătește să tragă ponoasele la cina liderilor europeni ● The Guardian: Theresa May ripostează la criticile lui Barnier pe tema propunerilor din planul Chequers ● The Times: Mai puţini rezidenţi străini decât în 2011 în Republica Irlanda ● La Libre Belgique: Bulgaria se va opune unor eventuale sancţiuni împotriva Ungariei considerate o "încălcare a suveranităţii ţării" ● Le Point: China ripostează și impozitează 60 de miliarde de dolari de importuri americane. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews

• Financial Times: Salzburg waltz. May se pregătește să tragă ponoasele la cina liderilor europeni

Theresa May, i-a avertizat miercuri noaptea pe liderii UE că planul lor de a crea o graniță vamală între Marea Britanie și Irlanda de Nord nu este deloc "credibil", în vreme ce liderii europeni sunt de părere că un acord privind Brexitul a rămas un punct "îndepărtat".

Premierul britanic a mai spus, la summit-ul informal al UE de la Salzburg, că va respinge o eventuală ofertă revizuită din partea lui Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, după ce Barnier declarase marți că e pregătit pentru un nou compromis, legat de granița cu Irlanda de Nord.

Frontiera irlandeză este unul dintre ultimele puncte în negocierile de la Brexit privind un acord prin care să fie asigurată o ieșire lină a britanicilor din UE în luna martie.

Intransigența doamnei May pe această temă l-a determinat pe Jean-Claude Juncker, șeful Comisiei Europene, să spună că un acord Brexit e o țintă îndepărtată.

Dar, în ciuda discuțiilor foarte tensionate, există încă speranțe că acordul ar putea fi încheiat în această toamnă.

Dl Tusk a anunțat intenția de a se organiza un nou summit de două zile pe tema Brexit, undeva la jumătatea lunii noiembrie. Tusk apreciază că poziția britanicilor a "evoluat" în ultimele luni.

"Este important să se rețină că nu va exista un al doilea referendum în Marea Britanie", a spus doamna May, contrazicându-l pe ministrul Trezoreriei, Mel Stride, care a ridicat această posibilitate în aceeași zi, puțin mai devreme. "Marea Britanie va ieși din UE în 29 martie anul viitor", a conchis May.

• THE GUARDIAN: Theresa May ripostează la criticile lui Barnier pe tema propunerilor din planul Chequers

Premierul britanic afirmă că negociatorul din partea UE are nişte pretenţii inacceptabile.

În presa germană, Theresa May a lansat un atac la adresa criticilor pe care Michel Barnier le-a formulat cu privire la propunerile sale adoptate la Chequers (reşedinţa oficială de vară a premierilor britanici, n. red.), afirmând că argumentele negociatorului din partea UE sunt rupte de realitate şi că înaintează guvernului britanic nişte pretenţii inacceptabile.

Înainte de a se adresa liderilor europeni prezenţi la reuniunea la nivel înalt de la Salzburg, în cei mai duri termeni de până acum, premierul a apelat la un articol scris în ziarul "Die Welt" pentru a răspunde criticilor lui Barnier şi ale altora la adresa planului său de după Brexit.

"Împotriva propunerilor noastre s-au adus argumente rupte de realitate, în contradicţie cu tratativele comerciale din alte părţi ale lumii şi chiar cu actualele relaţii comerciale dintre statele membre ale UE", scrie dna May.

În legătură cu propunerea UE, potrivit căreia Irlanda de Nord ar trebui să rămână în uniunea vamală şi în piaţa unică pentru a evita 'frontiera dură' cu Republica Irlanda, ea a scris: "Niciuna dintre părţi nu-i poate cere celeilalte ceva inacceptabil, cum ar fi frontiera vamală externă dintre diverse regiuni ale Regatului Unit - o condiţie pe care nicio ţară n-ar accepta-o dacă s-ar afla în aceeaşi situaţie - ca şi când Regatul Unit ar căuta să aibă drepturi ca membru al UE fără să aibă şi obligaţii".

Miercuri seară, la sfârşitul unui dineu al liderilor din UE adunaţi la Salzburg, dna premier urmează să adreseze un apel liderilor din UE. Dineul va avea loc la Felsenreitschule din Salzburg, locul unde s-a desfășurat concertul final al familiei Von Trapp din filmul "Sunetul muzicii". Ea urmează să le spună că Bruxelles-ul trebuie să îşi schimbe poziţia aşa cum a procedat şi Regatul Unit cu preţul a două demisii din cabinet.

Joi, cei 27 de lideri din ţările UE vor primi o prezentare din partea lui Barnier la un prânz la care şefii de stat şi de guvern vor discuta despre stadiul actual al negocierilor.

În planul de la Chequers, Regatul Unit a propus o serie de reglementări în privinţa produselor, precum şi angajamente sub formă de subvenţii, politici sociale şi din domeniul muncii şi standarde în materie de mediu. Proiectul sugerează o înţelegere care să garanteze un comerţ fără impedimente, dar care va permite totodată Regatului Unit să aibă o politică comercială independentă.

Barnier a susţinut că propunerile ameninţă proiectul european, dar dna May afirmă că asemenea critici contrazic realitatea.

"Se afirmă că produsele şi serviciile nu pot fi separate. Dar niciun acord de liber schimb încheiat vreodată de UE nu tratează la fel produsele şi serviciile. Şi oricum, cele mai relevante servicii vizând produsele nu ţin de reglementările UE... Ceea ce propunem noi este un angajament corect care să fie eficient atât pentru economia UE, cât şi pentru cea a Regatului Unit, fără ca piaţa unică să fie subminată", mai scrie dna May în articol.

Marţi seara, Barnier a declarat că UE se pregăteşte să dea publicităţii o nouă propunere vizând soluţionarea problemelor create de frontiera irlandeză, dar a precizat că principiul fundamental, potrivit căruia provincia rămâne în zona vamală a UE, nu a fost regândit.

În articolul său, dna May îşi reiterează poziţia potrivit căreia niciun guvern britanic nu ar accepta propunerea UE, potrivit căreia provincia rămâne în uniunea vamală şi în piaţa unică până când se găsi o soluţie tehnică sau un acord care să ofere aceleaşi beneficii.

Dna premier mai scrie: "De asemenea, ne vom respecta angajamentul de a recunoaşte că există un protocol legal pe tema Irlandei de Nord, dar că acest protocol trebuie să respecte Acordul din Vinerea Mare în totalitatea lui, respectându-se totodată şi integritatea constituțională şi economică a Regatului Unit, ceea ce propunerea Comisiei Europene nu stipulează. Indiferent dacă aparţinem sau nu Uniunii Europene, facem parte din familia statelor europene şi trebuie să rămânem nişte prieteni buni care să se sprijine reciproc întru promovarea prosperităţii şi securităţii". (RADOR)

• THE TIMES: Mai puţini rezidenţi străini decât în 2011 în Republica Irlanda

Numărul cetăţenilor străini care trăiesc în Republica Irlanda a scăzut în timpul recesiunii economice, dar încă mai reprezintă mai mult de unul din zece rezidenţi.

Cifrele de la Biroul Central de Statistică (CSO), bazate pe recensământul din 2016, arată o scădere a numărului de rezidenţi non-irlandezi comparativ cu situaţia din urmă cu şapte ani. Totalul era de 535.475 în aprilie 2016 - o scădere de aproape 8.900 şi 1,6% comparativ cu precedentul recensământ din 2011. Ei reprezintă 11,6% din populaţia totală, faţă de 12% în 2011.

Majoritatea cetăţenilor străini proveneau din zece ţări, polonezii formând grupul cel mai mare cu 122.515 persoane. Ceilalţi erau din Regatul Unit, Lituania, România, Letonia, Brazilia, Spania, Italia, Franţa şi Germania. S-a înregistrat o reducere, dar mică, a numărului de persoane venite din Regatul Unit, Polonia, Lituania şi Letonia în perioada de cinci ani şi creşteri mari ale numărului de spanioli, români şi brazilieni. Cel mai mare spor procentual (78%) a fost în cazul spaniolilor, al căror număr a crescut de la 6.794 la 12.112, din 2011 până în 2016. Cea mai mare amplificare a numărului de rezidenţi, cu aproape 12.000, a fost în cazul românilor al căror număr a ajuns la 29.186.

Cetăţenii britanici au trăit în principal în localităţi mici şi zone rurale, dar majoritatea celorlalte grupuri etnice au locuit în metropole şi mari oraşe. Cel mai tânăr grup a fost al brazilienilor a căror vârstă medie a fost de 29 de ani şi 11 luni. Cel mai vârstnic a fost al cetăţenilor din Regatul Unit (46 de ani şi opt luni). Vârsta medie a populaţiei generale a fost de 37 de ani şi patru luni.

Toate grupurile de străini cu excepţia cetăţenilor britanici au avut o rată a angajării mai mare decât populaţia generală (61%). Peste 80% din italieni, polonezi, spanioli, români şi lituanieni munceau. Românii au avut cea mai mică probabilitate de a spune că vorbeau foarte bine engleza. Cele mai înalte rate ale fluenţei în engleză au avut-o germanii şi francezii.

Rata de separare şi divorţ pentru letoni, lituanieni şi britanici a fost aproape dublă faţă de cea a populaţiei generale, de 6%. Cetăţenii spanioli, brazilieni, italieni şi francezi erau preponderent necăsătoriţi, în mare măsură din cauza vârstelor lor relativ tinere.

În cazul britanicilor s-a înregistrat cea mai mare probabilitate de a avea un partener irlandez (41%). Străinii cu excepţia persoanelor din Regatul Unit erau mai înclinaţi să închirieze o locuinţă decât să aibă o casă proprie. Pentru români, lituanieni şi letoni s-a constatat cea mai mare probabilitate de a raporta o stare destul de bună a sănătăţii, în vreme ce cetăţenii de alte naţionalităţi au spus că starea sănătăţii lor este foarte bună. (RADOR)

• LA LIBRE BELGIQUE: Bulgaria se va opune unor eventuale sancţiuni împotriva Ungariei considerate o "încălcare a suveranităţii ţării"

Guvernul bulgar intenţionează să se opună unor eventuale sancţiuni contra Ungariei, vizată de lansarea unei proceduri europene excepţionale din cauza "riscului" de nerespectare a statului de drept, a anunţat miercuri vicepremierul Krasimir Karakaceanov. Asemenea sancţiuni, pe care statele membre nu vor trebui să se pronunţe decât la finalul unui proces lung, "ar constitui o încălcare a suveranităţii unei ţări a Uniunii Europene", a estimat acest oficial provenit dintr-o formaţiune naţionalistă aliată a dreptei bulgare.

Dl Karakaceanov a arătat că tot guvernul prim-ministrului conservator Boiko Borisov susţine această propunere de veto. Ea ar urma să fie aprobată fără dificultate în parlamentul de la Sofia unde nu numai majoritatea guvernamentală, dar şi opoziţia socialistă este favorabilă politicii lui Viktor Orban.

După votul din Parlamentul European, săptămâna trecută, care activează procedura contra guvernului ungar, Polonia a anunţat că se va opune unor eventuale sancţiuni finale.

Cinci din şase deputaţi bulgari ai partidului Gerb al dlui Borisov s-au pronunţat împotriva procedurii şi una s-a abţinut. Cei doi deputaţi naţionalişti bulgari au votat şi ei împotrivă.

Viceprim-ministrul s-a arătat îngrijorat şi de faptul că Bulgaria ar putea la rândul ei să devină obiect de rechemare la ordine de către UE.

"Dacă Ungaria este vizată astăzi şi au fost făcute tentative de a sancţiona Polonia, Bulgaria ar putea face obiectul unei propuneri similare", a declarat el.

Sofia este criticată regulat de Comisia Europeană pentru ineficacitatea justiţiei sale faţă de corupţie. (RADOR)

• LE POINT: China ripostează și impozitează 60 de miliarde de dolari de importuri americane

Ca răspuns la noile tarife impuse de Washington, Beijingul a anunțat noi impozite pe importurile din Statele Unite.

Beijingul a anunțat marți impunerea de noi tarife punitive pentru bunurile din Statele Unite, reprezentând 60 de miliarde de dolari importuri anuale în China, ca represalii pentru noile tarife vamale anunțate de Washington. Începând de luni, 24 septembrie, ora 12:01, gigantul asiatic va aplica tarife de 5% sau 10% pe o listă de aproximativ 5.200 de produse din Statele Unite, a declarat guvernul, într-o declarație emisă de Ministerul de Finanțe. Această măsură are drept scop "apărarea comerțului liber și a multilateralismului și protejarea intereselor și drepturilor legitime" ale Chinei, s-a justificat acesta.

Anunțul făcut de Beijing, așteptat, răspunde deciziei președintelui american Donald Trump de a impozita, începând din 24 septembrie, cu 10% pentru 200 de miliarde de dolari suplimentari de importuri chineze în Statele Unite. Aceste taxe vamale vor fi apoi ridicate la 25% la 1 ianuarie, a avertizat gazda Casei Albe, fără a exclude posibilitatea ca tarifele să vizeze "aproximativ 267 miliarde dolari de importuri suplimentare" în caz de represalii chineze. Cu riscul de a declanșa un angrenaj şi de a agrava conflictul comercial dintre cele două puteri: "Dacă Statele Unite vor continua să crească în continuare ratele taxelor vamale, China va răspunde pe măsură", a avertizat Beijingul, marți, în comunicatul său de presă, asigurând că aceste măsuri viitoare "vor fi anunțate separat".

Între timp, țara nu se poate întoarce la masa negocierilor pentru a găsi un compromis: această nouă salvă americană "adaugă incertitudine" discuțiilor, a insistat marți Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al diplomației chineze. "Aceste discuții trebuie să aibă loc pe baza corectitudinii, egalității și bunei credințe. Ori ceea ce tocmai au anunțat Statele Unite nu arată nicio sinceritate, absolut nicio bună credință", şi-a exprimat el indignarea, criticând aceste taxe vamale" inacceptabile" pentru Beijing.

Donald Trump cere ca Beijingul să reducă cu 200 miliarde de dolari abisalul deficit comercial al Statelor Unite, deschizându-şi mai mult piaţa pentru produsele din Statele Unite și regretă că transferurile de tehnologie se presupune că au fost forțate. Tarifele punitive adoptate în iulie și august de către Washington vizează deja bunuri chineze în valoare de 50 de miliarde de dolari de importuri anuale în Statele Unite. Beijingul a răspuns atunci, "dinte pentru dinte", cu propriile tarife pe aceeași cantitate de bunuri americane. Dar amploarea noii salve a Statelor Unite îl lasă fără muniție: China a importat anul trecut de aproape patru ori mai puține bunuri americane (130 miliarde) decât exporturile făcute către Statele Unite. (RADOR)

• LA REPUBBLICA: Polonia este dispusă să plătească două miliarde pentru a găzdui o bază militară americană

Guvernul de la Varşovia este dispus să plătescă cel puţin două miliarde de dolari pentru a găzdui o bază militară americană. Ştirea a fost dată de preşedintele Donald Trump, care a comentat că va evelua ''cu seriozitate'' cererea unei prezenţe militare permanente în Polonia, o naţiune strategică în Europa, prezenţă menită să contrasteze ceea ce a definit a fi ''atitudinea agresivă'' a Moscovei.

''Evaluăm această posibilitate în primul rând din punctul de vedere al protecţiei militare, pentru ambele ţări" a afirmat Trump în timpul conferinţei de presă comune de la Casa Albă cu preşedintele polonez Andrzej Duda. ''Iar apoi şi din punctul de vedere al costurilor - dacă vor să plătească atât de mult, acesta este un aspect pe care îl vom discuta". În orice caz, guvernul de la Washington şi-a luat angajamentul că va intensifica cooperarea militară cu cel de la Varşovia. ''Vom intensifica consultările - s-a specificat apoi într-un comunicat difuzat de Casa Albă- pentru a determina fezabilitatea iar rezultatul acestui efort va contribui nu numai la apărarea Europei centrale şi a Europei de Est, dar şi a întregii alianţe''.

De cealaltă parte, preşedintele Duda a glumit pe seama faptului că baza SUA în Polonia s-ar putea numi ''Fort Trump'', în onoarea miliardarului. Secretarul american al apărării, James Mattis, a elogiat apoi Polonia pentru că a crescut cheltuielile militare dar a fost prudent în privinţa unei prezenţe militare permanente în ţară, explicând că deocamdată nu a fost luată nicio decizie. ''Există mai multe chestiuni. Aşa cum bine ştiţi nu privesc doar baza, ci şi instruirea, gestionarea structurii şi multe alte detalii care trebuie analizate împreună cu polonezii'', a explicat Mattis. (RADOR)

Alte titluri, pe scurt:

• Dacă relaţiile Ungariei cu Uniunea sunt tot mai tensionate, în special după activarea Articolului 7 al Tratatului, relaţiile ungaro-ruse sunt echilibrate şi predictibile, după cum a declarat Viktor Orbán la Moscova, citat de Agenţia MTI. Aflat în vizită oficială de două zile în Rusia, premierul ungar a fost primit de preşedintele Vladimir Putin, care a declarat că Ungaria este una dintre partenerele cheie ale Rusiei în Europa, iar relaţiile bilaterale se dezvoltă în multe direcţii, relatează la rândul ei Agenţia rusă TASS. Un punct cheie al colaborării bilaterale ar putea fi cooperarea în domeniul energetic, notează Nezavisimaia Gazeta: “Analizăm posibilitatea de a-i aduce pe partenerii noştri maghiari la noile rute de transport ale gazelor ruseşti către Europa. Nu exclud ca după construirea TurkStream, una din ramificaţiile terestre ale conductei să traverseze Ungaria” – a declarat liderul de la Kremlin în cadrul întrevederii cu Viktor Orban.

• Negocierile din Penisula Coreeană continuă să reţină atenţia presei internaţionale. Liderii celor două Coree, reuniţi la Phenian, au convenit să realizeze conectarea, în decursul unui an, a şoselelor şi căilor ferate în Peninsulă – aflăm din pagnile publicaţiei THE KOREA HERALD. „Sudul şi Nordul au convenit să examineze nişte măsuri practice menite să întărească schimburile şi cooperarea din dorinţa de a se asigura o dezvoltare echilibrată”, se arată în declaraţia comună semnată de preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in, şi de liderul nord-coreean, Kim Jong-un, în decursul întrevederii la nivel înalt despre care scrie Korea Herald.

• Pentru săptămânalul italian PANORAMA, creşterea economică este cea care va aduce pacea în peninsula coreeană. Aşa cum s-a întâmplat mereu, Asia va fi salvată de pragmatismul economic. Mizând pe investiţii, pe creştere şi dezvoltare, întrevederea de la Pyongyang dintre cei doi lideri reprezintă un eveniment de dimensiuni istorice, conchide Panorama. LE SOIR reţine implicaţiile reuniunii la vârf asupra dosarului nuclear: „Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a acceptat să treacă la desfiinţarea permanentă a infrastructurilor sale nucleare în prezenţa unor experţi internaţionali. Cele două Coree au căzut de acord să „retragă toate pericolele care ar putea provoca un război în peninsulă”, liderul sud-coreean vorbind chiar despre „o denuclearizare completă într-un viitor apropiat”, subliniază cotidianul belgian. (RADOR)