Financial Times. Ministru: softurile care încarcă suplimentar costurile clienților companiilor aeriene ar trebui mai atent verificate ● Parisul ar putea deveni principalul centru al tradingului după ce Brexitul va avea loc ● Les Echos: 2018, anul I al mașinii electrice? ● Musk va demisiona din funcţia de preşedinte al Tesla ● Handelsblatt: Supraveghetorul financiar se plânge de bănci ● The Guardian:Primul ministru se confruntă cu atacurile lui Boris Johnson și Jacob Rees-Mogg. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times. Ministru: softurile care încarcă suplimentar costurile clienților companiilor aeriene ar trebui mai atent verificate

Greg Clark , secretarul de stat britanic pentru mediul de afaceri, energie și starategie industrială, a criticat softurile utilizate de diferite companii aeriene care încarcă suplimentar costurile clienților. El a dat exemplul Ryanair, care ”împarte” locurile în avion în mod aleator, forțând membrii aceleiași familii fie să stea separat, fie să mai scoată un ban din buzunar pentru a fi așezați unul lângă altul.

Greg Clark spune că asemenea practici sunt incorecte și a cerut reglementatorilor - Autoritatea Aviației Civile- să se aplece cu mai multă atenție asupra acestei probleme.

Clark a mai spus că peste o treime dintre familiile care călătoresc cu avionul sunt așezate separat în aeronavă, generând costuri pentru pasageri de circa 400 milioane de lire sterline pe an.

O analiză a arătat că familiile care călătoresc cu Ryanair au o șansă la 17.000 de a fi așezați unul lângă altul. în cadrul aceluiași zbor.

Compania aeriană low-cost - ca multe altele dealtfel- percepe cel puțin £ 4 pentru ca pasagerii să își schimbe locurile, ceea ce, în opinia lui Clark, ar trebui schimbat.

Dl Clark a mai spus că Marea Britanie ar trebui să dea prima un asemenea semnal pentru a arăta și altor țări cum ar trebui să arate o lege bună în domeniul protecției consumatorilor.

Alte titluri din FT:

  • Parisul ar putea deveni principalul centru al tradingului după ce Brexitul va avea loc

Parisul pare să fie prima opțiune pentru băncile mari și companiile care administrează active, atunci când vine vorba de a-și muta operațiunile londoneze după ce Brexitul se va produce.

BlackRock și JPMorgan Chase sunt pregătite să se alăture Bank of America (BofA) și Citigroup în această direcție, au declarat surse apropiate discuțiilor.

De-a lungul verii, BofA și-a accelerat pregătirile pentru Brexit, anunțând detaliile transferului la Paris a peste 1000 de angajați. JPMorgan Chase este, de asemenea, din ce în ce mai atras de Paris, au spus bancherii, deși încă nu au detaliat cât anume din businessul lor va fi mutat în capitala Franței.

"Dacă Parisul va deveni noul centru financiar, vom face acolo ceea ce am făcut în ultimii 20 de ani în Londra”, a declarat pentru Financial Times Daniel Pinto, șeful băncii de investiții JPMorgan.

Până de curând, Frankfurt și Dublin au dominat această bătălie. Dar Parisul pare să fie triumfător- având de partea lui argumentul taxelor mai mici și al salariilor mai puțin costisitoare.

"Dacă întrebați majoritatea oamenilor din industrie, alegerea numărul unu este Parisul", a spus șeful unei mari bănci de investiții.

Un alt factor important în alegerea băncilor la Paris a fost gradul de sofisticare al autorităților de reglementare franceze, care au supravegheat mult mai bine operațiunile bancare complexe, mai spun bancherii.

BlackRock plănuiește ca în cel mult un an să reloce la Paris circa 300 din oamenii pe care îi are în Londra, oficialii companiei declarând că Parisul, nu Londra, va fi noul centru operațional.

BlackRock a fost curtat insistent de autoritățile franceze, inclusiv printr-o întâlnire între președintele francez Emmanuel Macron și directorul executiv al acestuia, Larry Fink. Macron a ajutat, de asemenea, la decizia Citigroup de a-și extinde biroul parizian după încheierea Brexitului.

Christian Noyer, fost guvernator al băncii centrale franceze, cel care conduce ofensiva de ”seducere” a băncilor străine puternice de a se muta la Paris, a declarat pentru FT: "Cred că băncile și administratorii de active vor încerca să concentreze operațiunile comerciale într-o singură locație din UE. Asta nu înseamnă că Londra nu va rămâne cel mai mare centru financiar. [Dar] Parisul ar putea deveni cel mai mare centru financiar din Europa continentală. "

Printre celelalte mari grupuri financiare care au optat sau sunt în curs să opteze pentru Paris, mai sunt Morgan Stanley, în timp ce Goldman Sachs confirmă că Franța este o prioritate în planurile sale de a-și dubla forța de muncă în Europa continentală.

HSBC, care are deja o subsidiară în Franța, va muta acolo circa 1000 de locuri de muncă din Londra.

  • Les Echos: 2018, anul I al mașinii electrice? Cum se impune mașina electrică în peisajul auto

Marți își deschide porțile Salonul Auto din Paris, la 120 de ani de la prima sa ediţie. Mercedes va ridica voalul de pe impresionantul EQC, Audi ăși va prezenta "e-tron"-ul, PSA va prezenta publicului noul DS3 Crossback și, nu în ultimul rând, Tesla va arăta lumii celebrul model 3. De data aceasta, nu este vorba de autoturisme futuriste, ci de vehicule de producție, pe care în curând veți putea să le conduceți cu propriile mâini.

2018, anul I al mașinii electrice? Se pare că da. Până acum limitată, oferta de vehicule cu emisii zero va crește considerabil în Europa în următoarele luni. Cele patru vehicule care dețin în prezent 60% din vânzări (Nissan LEAF, Renault ZOE, Volkswagen e-Golf și BMW i3) vor avea un concurent important în Hyundai Kona, un mic SUV. De Crăciun va fi rândul lui Kia Niro, apoi Audi e-tron, a cărui producție a început deja luna trecută în Belgia. În 2019 însă va fi lansată cea mai mare parte a artileriei, cu lansarea a nouă modele noi. Printre acestea, SUV EQC Mercedes și DS3 Crossback PSA, dar și ID Neo Volkswagen sau versiunile electrice ale Peugeot 208 și Opel Corsa.

În mod evident, industria automobilelor pare să fi început transformarea în industrie a automobilelor electrice. Renault, Nissan și BMW au fost pionierii noii tendințe. "Producătorii au rămas mult timp timizi, deoarece nu reușeau să le integreze în strategia lor, menținându-și în același timp și profitabilitatea", subliniază Philippe Chain, consultant independent care a lucrat la Tesla Model S și Audi e-tron. Dar a venit "dieselgate", care a grăbit acest proces.

Potrivit companiei AlixPartners, producătorii occidentali au anunțat investiții de 184 miliarde de euro. "Calendarul este strâns. Odată cu scăderea mașinilor pe motorină, industria pierde un segment important de business", a declarat François Jaumain, partener la PwC. Acesta este motivul pentru care industria încearcă acum din răsputeri să se reinventeze. În acest an, mașinile electrice și hibride ar trebui să reprezinte deja circa 7% din producția globală, potrivit calculelor PwC. Până în 2024, ar trebui să avem aproape 20%.

"În realitate, frâna principală în decizia de cumpărare a unui autoturism electric rămâne prețul”, confirmă Flavien Neuvy, de la Observatorul Cetelem. Dar se lucrează și la asta.

Alte titluri din Les Echos:

  • Musk va demisiona din funcţia de preşedinte al Tesla

Elon Musk a acceptat, sâmbătă seară, să demisioneze din funcţia de preşedinte al companiei Tesla şi să plătească o amendă de 20 de milioane de dolari în cadrul unui acord cu autorităţile de reglementare din Statele Unite, informează CNN şi BBC.

În cadrul acordului, care necesită aprobarea unei instanţe judiciare, Elon Musk va putea rămâne director general al companiei Tesla, dar trebuie să demisioneze în cel mult 45 de zile din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie. Nu va avea dreptul să fie reales în această funcţie timp de trei ani. Elon Musk şi Tesla vor plăti şi o amendă de 20 de milioane de dolari.

Comisia pentru Garanţii şi Tranzacţii financiare (SEC) l-a acţionat în judecată pe Elon Musk în urmă cu două zile sub acuzaţia că a indus în eroare investitorii. Procesul a fost intentat după ce Elon Musk a transmis prin Twitter pe 7 august că a obţinut fondurile necesare pentru delistarea de la bursă a companiei Tesla şi trecerea acesteia sub control privat prin cumpărarea în cadrul unei tranzacţii de 420 de dolari pe acţiune, un anunţ care a generat confuzie şi a condus la creşterea valorii firmei pe piaţa bursieră. Însă Comisia pentru Garanţii şi Tranzacţii financiare afirmă că Elon Musk de fapt nu obţinuse fondurile necesare.

Elon Musk a acceptat acordul de finalizare a litigiului "fără a recunoaşte ori a nega acuzaţiile formulate în plângerea Comisiei pentru Garanţii şi Tranzacţii financiare", conform documentelor judiciare.

Compania Tesla a acceptat să numească doi noi directori independenţi şi să înfiinţeze o comisie care să monitorizeze comunicaţiile oficiale ale lui Elon Musk.

  • Handelsblatt: Supraveghetorul financiar se plânge de bănci

Felix Hufeld, șeful Bafin, se teme de o "furtună perfectă" și dorește un control mai strict al băncilor. "Multe instituții trebuie să se gândească la modelul lor de afaceri", mai spune Hufeld în interviul acordat Handelsblatt.

"O perioadă atât de lungă de vreme economică bună, așa cum trăim în prezent, nu trebuie să fie luată drept regulă, ci mai degrabă excepție. Băncile ar trebui să ia în considerare acest lucru atunci când acordă împrumuturi ", a declarat Hufeld.

Șeful supravegherii nu vede cu ochi buni relaxarea standardelor de creditare. "Creditele date în condiții prea laxe pot aduce mari probleme în viitor", a avertizat Hufeld. "Dacă se vor materializa și alte riscuri- cum ar fi cele geopolitice sau o contracție economică ori una a prețurilor imobiliarelor, s-ar putea să ne trezim cu furtuna perfectă”

"Tendința prețurilor imobiliare este îngrijorătoare. Dacă prețurile vor continua să crească și vor duce la o creștere excesivă a creditului, am putea lua măsuri", a avertizat președintele Bafin. Autoritatea ar putea solicita, dacă este necesar, un tampon de capital suplimentar pentru împrumuturile imobiliare.

Băncile ar trebui să se uite mai atent la structura costurilor, acestea nefiind adecvate pentru mulți dintre jucătorii din piață. În plus, multe instituții trebuie să își facă griji cu privire la modelul lor de afaceri. În epoca digitalizării și a noilor concurenți, este greșit să credem că băncile mici și chiar și mijlocii vor rezista pe termen lung să funcționeze ca bănci universale care oferă toate serviciile. Vedem un început de schimbare aici, dar este foarte lentă. Vedem fuziuni care au loc dar și o tendință spre specializare.

Întrebat dacă situația din Turcia îl îngrijorează, Hufeld spune că nu neapărat situația de acolo. ”În mod izolat, situația din Turcia nu este un motiv de mare îngrijorare, deoarece angajamentul instituțiilor germane este gestionabil. Dar este posibil să apară probleme dacă există și alte schimbări geopolitice - cum ar fi crizele din alte piețe emergente și conflicte comerciale intensificate. Simultaneitatea multor crize este ceea ce mă îngrijorează.

Fluctuațiile pieței sunt în creștere, uneori declanșate de postări individuale pe Twitter. Aceasta este noua realitate. Mediul macroeconomic a devenit mai neregulat și volatil. Toți trebuie să trăim într-un mediu cu un grad mai mare de nepredictibilitate.

Sunt îngrijorat de creșterea datoriei globale. La un moment dat, o picătură poate depăși paharul și poate provoca reacții greu de gestionat. O astfel de reacție ar putea fi atunci când motorul economic chinez va începe să se bâlbâie.

  • The Guardian:Primul ministru se confruntă cu atacurile lui Boris Johnson și Jacob Rees-Mogg cu privire la Brexit în prima zi a conferinței

Ministrul britanic de externe Jeremy Hunt a avertizat Uniunea Europeană că dacă obiectivul ei la negocierile privind Brexitul este să pedepsească Marea Britanie pentru că a ales să părăsească blocul comunitar, atunci şi alte state membre ar putea ajunge să-şi dorească să se desprindă de UE. ”În acest moment se pare că voi (Uniunea Europeană n.red) credeţi că modalitatea de a ţine blocul (comunitar) împreună este să pedepsiţi un membru care pleacă”, a spus Jeremy Hunt la Congresul Partidului Conservator britanic.

Lecţia istoriei este clară, a mai spus Hunt: ”dacă transformaţi blocul comunitar într-o închisoare, dorinţa de a ieşi nu va scădea, dimpotrivă, ea va creşte şi noi nu vom fi singurul prizonier care să dorească să scape”.

Aceste negocieri au dominat prima zi a Congresului Partidului Conservator britanic, în contextul în care, pe lângă blocajul din tratativele cu Bruxellesul, premierul Theresa May trebuie să gestioneze şi confruntarea dintre cele două tabere din interiorul propriei formaţiuni, care au fiecare o viziune diferită privind Brexitul. În timp ce o tabără, reprezentată mai ales de fostul ministru de externe Boris Johnson, pledează pentru un Brexit dur, cealaltă tabără doreşte un ”Soft Brexit”, adică un acord care să asigure cât mai multe legături între Marea Britanie şi UE după ieşirea efectivă din blocul comunitar.

Theresa May a lansat duminică un apel la unitate şi a reafirmat că, în lipsa unui acord convenabil pentru Londra, este de preferat o ieşire din UE fără niciun acord.

La ultimul lor summit liderii europeni au respins propunerile Londrei şi i-au cerut premierului Theresa May să înainteze noi propuneri privind viitoarea situaţie a frontierei nord-irlandeze şi relaţiile comerciale post-Brexit, capitole care împiedică în continuare găsirea unui acord privind Brexitul.

În replică, Theresa May a cerut Uniunii Europene să vină cu o alternativă la propunerile Londrei privind Brexitul, dar a asigurat că nu va accepta niciodată o scindare a Regatului Unit.

”Planul de la Chequers” propune ca Marea Britanie să menţină la capitolul comerţului cu bunuri relaţii strânse cu UE (nu şi în comerţul cu servicii) după ieşirea oficială din blocul comunitar, la 29 martie 2019, aceasta fiind în opinia Londrei şi cea mai bună opţiune de a menţine deschisă frontiera dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, propunere respinsă însă de europeni, care consideră că astfel ar fi afectată integritatea pieţei unice europene.

Negociatorul-şef britanic pentru Brexit, Dominic Raab, urmează să avertizeze luni că dorinţa Londrei de a găsi un compromis cu Uniunea Europeană "nu este nelimitată" şi că va prefera să nu încheie un acord, decât unul prost. ”Părăsim Uniunea Europeană în realitate, şi nu doar pe o bucată de hârtie", urmează să spună el în faţa Partidului Conservator reunit în congres la Birmingham (centrul Angliei), potrivit unor extrase din intervenţia sa transmisă în avans presei