Argumentele din spatele creșterii salariului minim și al diferențierii după studii și vechime. Impactul în PIB va fi în 2019 de 0.8 puncte procentuale, spune Comisia de Prognoză

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 5 noiembrie 2018, 14:32 Economie | Finanţe & Bănci


Salariul minim va creste si va fi diferentiat
Foto: sxc.hu
Creșterea salariului minim e trecută în ​Programul de Guvernare 2018-2020, la pagina 27, unde se prevede creșterea salariului minim la un nivel echitabil și introducerea salariului minim pentru persoanele cu studii superioare.  ”În ceea ce privește salariul minim, acesta va crește o dată pe an, așa cum se întâmpla în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 34% din totalul valorii producției obținute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit și recuperarea investiției, primește 56%. Ținta pentru 2020 o reprezintă depășirea pragului de 40% pentru plata muncii”, arată documentul.

Potrivit unei analize a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză consultate de HotNews.ro, cresterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, creşterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 lei la 2080 lei) în condiţiile diferenţierii acestuia pe studii superioare şi vechime în muncă are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale), precum şi în anul 2018 (circa 0,15 puncte procentuale) (vezi mai jos)




E drept că autorii acestor calcule sunt angajați în subordinea Guvernului, ceea ce ar putea ridica semne de întrebare cu privire la obiectivitatea analizei. Deocamdată însă, este singura analiză pe acest subiect care poate fi pusă în discuție.

Potrivit autorilor documentului, numeroși lucrători cu normă întreagă câștigă venituri sub nivelul minim de subzistență sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariați. România are cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (13,3% din total). Situația este și mai gravă în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parțial de lucru (part time), unde România, cu 61%, are de aproape 4 ori mai mult decât media UE28.

  • Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim stimulează consumul și cererea agregată și implicit creșterea economică.
  • Creşterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei iar acesta se manifestă după aproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul obţinut în sens restrictiv, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 1% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,05% cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ţine seama de alţi factori, inclusiv ciclici/naturali.
  • Creşterea salariului minim este necesară ţinând cont de lipsa acută de forţa de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creşterea salariului minim este una naturală şi nu una discreţionară, ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de companii în găsirea de forţă de muncă.
Majorările salariului minim conduc la reducerea inegalităților de venituri. România ocupă locul 7 în UE în ceea ce privește inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE (vezi mai jos).



  • Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piața muncii. Din analize econometrice (date trimestriale, 2000 T1-2018 T1) rezultă că majorarea salariului minim cu 1% a determinat o creștere a ratei ocupării tinerilor cu aproximativ 2% (procente), ca urmare a creșterii stimulentelor de integrare pe piața muncii. De altfel, în trimestrul al doilea din 2018 s-a înregistrat un nivel minim al numărului de șomeri din rândul tinerilor – 99 de mii, respectiv o rată minimă (din ultimii 20 de ani) a șomajului în rândul tinerilor – 15,5%, în scădere cu aproximativ 9 puncte procentuale comparativ cu 2013.
  • Creșterea salariului minim generează creșterea de locuri de muncă în sectorul formal al economiei, reduce înclinația anumitor categorii de angajați de a părăsi sectorul formal și crește participarea la programe de formare profesională organizate de companii. Creșterea salariului minim a favorizat majorarea numărului de salariați (cu timp normal de muncă). Astfel, față de anul 2013 numărul salariaților s-a majorat cu peste 550 de mii, în ciuda dublării (nominale) a salariului minim brut.
  • Conform teoriei salariilor de eficiență, majorarea salariului minim va genera câştiguri suplimentare de productivitate, mai ales în rândul lucrătorilor slab calificaţi. În perioada 2012-2017, conform datelor Eurostat, rata reală de creștere a productivității reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 32% în România, iar rata de creștere a productivității reale a muncii (pe oră) a fost de aproximativ 40% - cele mai mari rate de creștere din Uniunea Europeană.
  • Implementarea unui salariu minim adecvat este necesară pentru a reduce inechitatea distribuirii venitului national între muncă si capital. Dacă în țările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaților și capitalului, în România doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaților, 55% pentru remunerarea capitalului si restul pentru taxe indirecte minus subventii. Mai mult, intervenția publică pentru creșterea mai accentuată a salariului minim în Romania în ultimii ani apare și din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajații (remunerarea salariaților în PIB a scăzut de la 36,5% în 2008 la 34,4% în 2016, conform Eurostat). Programul de guvernare prevede creșterea ponderii alocate remunerării salariaților în PIB la 38% în 2019 și 40% în 2021.

Carta Socială Europeană prevede nevoia existenței unei remunerații corecte pentru un nivel de trai minim decent pentru lucrători și familiile lor, considerând că un nivel mediu al salariului minim net la cel puțin 60% din salariul mediu net ar asigura acest deziderat.

Fondul Monetar Internațional concluzionează că, în situația țărilor din Centrul și Estul Europei, la un raport 50% salariu minim/salariu mediu nu există efecte negative asupra ocupării și competitivității.

Ministerul Federal al Muncii și Protecției Sociale din Germania afirmă că:
- "Salariul minim permite participarea noastră, a tuturor, la rezultatele economice obţinute. Acesta asigură baza unor drepturi salariale decente, mai ales în acele sectoare economice în care salariile mici erau foarte răspândite"
- "Salariul minim obligatoriu pe economie îi protejează pe angajaţii din Germania în faţa angajatorilor care plătesc salarii mici şi necorespunzătoare. În felul acesta, salariul minim obligatoriu reprezintă şi o contribuţie la concurenţa loială şi funcţională din economie. În acelaşi timp, acesta asigură o stabilitate mai mare a sistemelor de asigurări sociale."
- "Salariul minim protejează personalul din sectoarele economice cu salarii mici împotriva firmelor care practică dumpingul salarial. În afară de aceasta, datorită salariului minim, competiţia dintre firme nu se va mai desfăşura în detrimentul salariaţilor, ale căror salarii se reduceau continuu, ci aducând pe piaţă produse şi servicii de mai bună calitate."

Analiza integrală a Comisiei de Strategie și Prognoză poate fi citită aici
.


Citeste mai multe despre   









631 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    in mod firesc (Luni, 5 noiembrie 2018, 15:01)

    mos ion roata [utilizator]

    salariul celor cu studii superioare trebuie sa fie mult mai mare decat salariul minim pe economie dar avand in vedere calitatea absolventior de institute de invatamant gen S.H (declarati absolventi dupa test grila gen"nu e asa ca.....") eu le-as da 60%din salariul minim pe economie.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version