Financial review Prima pagină a presei străine: Trump: Uciderea lui Khashoggi ar putea rămâne un mister mult timp de acum înainte. Cresc taxele de școlarizare pentru străinii care studiază în Franța. Macron, țintă și simbol al mâniei

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 19 noiembrie 2018, 6:12 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Șeful Apple spune că o mai mare reglementare a industriei tehnologice este "inevitabilă" ● Trump spune că responsabilitatea pentru uciderea lui Khashoggi ar putea rămâne un mister mult timp de acum înainte ● Les Echos: Studenții străini: cresc taxele de școlarizare, dar și cuantumul burselor ● Handelsblatt: Brexit scade sentimentul de încredere al companiilor din Regatul Unit ● Le Figaro: Macron face apel la Paris și Berlin pentru “o nouă responsabilitate europeană” ● “Vestele galbene”: Emmanuel Macron, țintă și simbol al mâniei. Lectură plăcută!
  • Financial Times: Șeful Apple spune că o mai mare reglementare a industriei tehnologice este "inevitabilă"



Directorul executiv al Apple, Tim Cook, a declarat că noile reglementări pentru industria tehnologică sunt "inevitabile" ca urmare a unei serii de scandaluri, pe fondul unei intensificări a presiunii politice asupra rivalului Facebook.
Într-un interviu publicat duminică, domnul Cook a declarat că "piața liberă nu funcționează", iar politicienii vor intra în acțiune.

Într-un interviu acordat site-ului Axios, domnul Cook a declarat că industria tehnologică ar trebui să accepte o mai mare reglementare.
"În general, nu sunt un mare fan al reglementării", a spus el. "Sunt credincios piaței libere. Dar trebuie să acceptăm că piața liberă nu mai funcționează. Cred că este inevitabil un nou nivel al reglementării. Cred că Congresul și administrația la un moment dat vor veni cu o lege nouă".

CEO-ul Apple, Tim Cook, mai spune că firmele de tehnologie nu construiesc produse care sunt în mod inerent bune sau rele, dar trebuie să fie conștiente de faptul că produsele lor pot fi folosite și în scopuri mai ăuțin ok.

Tim Cook, CEO-ul Apple, a criticat în ultimile câteva luni foarte mult Facebook şi alte companii care prelucrează date cu caracter personal ale utilizatorilor, spunând că Apple nu s-ar afla niciodată într-o situaţie similară cu cea din scandalul Cambridge Analytica.

Istoric, Facebook a avut o relaţie foarte bună cu Apple, reţeaua de socializare oferind de obicei aplicaţiile şi funcţiile sale noi mai întâi pe iOS înainte de apariţia lor pe Android. Capabilităţi precum clipuri video live, schimbări de interfaţă, posibilitatea de a adăuga clipuri video în locul unei fotografii de profil şi multe altele, au fost funcţii cu exclusivitate pe iPhone-uri în trecut, însă acest lucru s-ar putea schimba în viitor.

După ce a auzit declaraţiile lui Tim Cook, Mark Zuckerberg a luat hotărârea ca toţi directorii din cadrul Facebook din Statele Unite să treacă la dispozitive Android, în ciuda faptului că iOS este în continuare o prezenţă imensă pe piaţa din SUA. În alte regiuni preucm Europa, America de Sud, Africa şi Asia, Androidul domină în termeni de cotă de piaţă, iar Zuckerberg consideră acum că aceasta ar trebui să fie platforma principală pentru serviciile pe care Facebook le oferă.

Tim Cook spune că Apple acceptă plăți de la Google deoarece are cel mai bun motor de căutare, precizând că Apple a pus în practică măsuri de siguranță pentru a proteja confidențialitatea utilizatorilor.

El a subliniat opțiunile iPhone care permit navigarea anpnimă pe net și blocarea trackerelor online, utilizate de rețelele de marketing pentru a trimite diverse anunțuri utilizatorilor. "Sistemul nu e încă perfect, dar ajută mult", a spus Cook.

Politicienii americani au discutat în ultimii doi ani despre cum să reglementeze companiile de tehnologie din cauza unor probleme cum ar fi cele legate de confidențialitatea datelor, publicitatea politică sau chestiuni legate de concurență.

Alte titluri din FT:

  • Trump spune că responsabilitatea pentru uciderea lui Khashoggi ar putea rămâne un mister mult timp de acum înainte
Președintele Donald Trump a spus că nu a văzut nici o dovadă că uciderea lui Jamal Khashoggi ar fi fost comandată de către Printul Mohammed bin Salman, deschizând perspectiva unei noi fisuri într poziția sa și cea a serviciilor secrete. Comentariile președintelui american au venit în timp ce rapoartele CIA îl indicau pe prințul moștenitor drept responsabil privind uciderea jurnalistului.

"Cine știe cu adevărat?", a declarat duminică Trump, într-un interviu acordat lui Chris Wallace de la Fox.
Prințul Mohammed mi-a spus de cinci ori- inclusiv cu câteva zile în urmă - că nu a fost implicat, a spus președintele, și a sugerat că nu există niciun fel de cale pentru a afla dacă prințul a mințit.

"El mi-a spus că nu are nimic de-a face cu asta", a spus dl Trump, adăugând că "mulți oameni" i-au spus de asemenea că prințul era la curent cu uciderea. "Oare știe cineva cu adevărat ce s-a întâmplat?"

Washington Post, New York Times, Wall Street Journal și CNN au publicat concluziile CIA, citând oficialii anonimi. Concluzia agenției s-a bazat pe rolul conducător al prințului Mohammed și pe convingerea că nici o operațiune împotriva lui Khashoggi nu ar fi putut fi autorizată fără consimțământul moștenitorului coroanei. Evaluarea CIA este prima care leagă în mod explicit persoana prințului de 33 de ani de uciderea jurnalistului.

Dar oficiali ai Departamentului de Stat al SUA au spus în acest weekend că nu s-a ajuns la o concluzie finală cu privire la cine a fost responsabil pentru uciderea lui Khashoggi în consulatul regatului din Istanbul.

Domnul Trump a spus ulterior că se așteaptă să primească un "raport complet" până marți.
În interviul acordat de Fox duminică, președintele a reiterat că dorește să mențină Arabia Saudită ca aliat. "Avem un aliat și vreau să rămân alături de acest aliat care s-a dovedit un bun aliat în multe feluri".

Dl. Trump a recunoscut pentru prima dată că Casa Albă a avut caseta care surprinde moartea lui Khashoggi, dar că a preferat să nu o asculte.

”Nu vreau să aud înregistrarea audio, spune domnul Trump. Este o înregistrare teribilă, violentă și groaznică".

Domnul Trump a fost foarte criticat la începutul acestui an pentru refuzul său, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele rus, Vladimir Putin, de a susține concluzia serviciilor de informații ale SUA că Moscova ar fi intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 ale SUA.

Khashoggi a fost reținut cu forța, drogat , ucis, iar trupul său dezmembrat în consulatul din Istanbul, după ce o echipă de 15 oameni a zburat în Turcia pentru a-i negocia revenirea în regat, potrivit unei investigații a Arabiei Saudite. El a murit din cauza uneui supradoze de sedativ, au declarat joi autoritățile saudite, care au adăugat că prințul Mohamed nu era la curent cu operațiunea

Washington Post a declarat că CIA a examinat mai multe surse de informații, inclusiv un presupus apel telefonic între prințul Khalid bin Salman (fratele domnitorului și ambasadorul Arabiei Saudite în Washington) și Khashoggi. În convorbire, prințul Khalid i-ar fi spus lui Khashoggi să meargă la consulat liniștit, asigurându-l că nu i se va întâmpla nimic. Prințul Khalid a spus pe Twitter că ultimul contact pe care l-a avut cu Khashoggi a fost un SMS pe 26 octombrie 2017.

"N-am vorbit niciodată cu el prin telefon și niciodată nu mi-a spus că urmează meargă în Turcia. Solicit guvernului american să facă publică orice informație cu privire la această afirmație ", a spus el.

Prințul Mohamed a dezvoltat legături strânse cu Casa Albă în ultimii doi ani și a fost considerat un partener cheie în regiune, în special în ceea ce privește eforturile de combatere a influenței Iranului în Orientul Mijlociu.

Washingtonul a impus săptămâna aceasta sancțiuni asupra a 17 saudiți, inclusiv la adresa lui Saud al-Qahtani, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai prințului Mohammed. Turcia a spus că a fost o ucidere premeditată, ordonată de cele mai înalte niveluri ale guvernului saudit și a oferit guvernelor occidentale, inclusiv SUA, înregistrărea audio a crimei.

Mike Pence, vicepreședintele Statelor Unite, a declarat reporterilor că nu poate comenta informații clasificate. "Uciderea lui Jamal Khashoggi a fost o atrocitate. A fost, de asemenea, un atac la adresa presei libere, iar Statele Unite sunt hotărâte să îi pedepsească pe toți cei responsabili", a spus el. Dar a adăugat că Washingtonul dorește să își păstreze relația cu Arabia Saudită, exportatorul mondial nr. 1 de petrol și cu cel mai important aliat al Washingtonului, potrivit Reuters.



  • Les Echos: Studenții străini: cresc taxele de școlarizare, dar și cuantumul burselor




Edouard Philippe va anunța luni o serie de măsuri pentru a "consolida" atractivitatea Franței în învățământul superior. Din pogram fac parte: taxe de școlarizare mai mari, burse de studiu mai mari, relaxarea regimului migranților care vin să studieze.

Atragerea mai multor studenți străini, în timp ce cresc taxele de școlarizare în universități sau colegii, dar și creșterea burselor- aceasta este provocarea lui Edouard Philippe.

Primul-ministru este așteptat să anunțe, luni, măsuri de consolidare a atractivității Franței în materie de învățământ superior. Printre acestea se numără majorarea taxelor de școlarizare pentru studenții străini neeuropeni. Aceasta ar trebui să vizeze 100.000 de tineri și să fie însoțită de o creștere a nivelului bursei.

Franța este a patra țară gazdă pentru studenții internaționali după Statele Unite, Regatul Unit și Australia, dar în ultimii ani, aceștia ezită ”tot mai mult” să vină la studii în Hexagon. Dintre cei 5 milioane de studenți internaționali, 343 000 optează pentru universitățile franceze, spune Béatrice Khaiat, directorul Campus France, agenția de promovare a învățământului superior francez în străinătate.

În ultima perioadă, străinii preferă să studieze în Germania sau chiar în Rusia, iar Brexitul ar trebui să ne facă să găsim modalități noi de a-i atrage la studii în șara noastră, a mai spus ea.

Creșterea taxelor de școlarizare nu este de natură să sperie studenții? "Totul depinde de ceea ce le este oferit în schimb", explică Jacques Comby, președintele Universității Lyon-III și responsabil de relațiile internaționale în cadrul Consiliului președinților de universități (CPU).

"Cvasi-gratuitatea actuală nu dă neapărat un semnal calitativ pozitiv", adaugă Anne-Lucie Wack, președintele Conference des Grandes Ecoles (CGE). Trebuie găsit un echilibru între gratuitate și prețurile prohibitive la MIT sau Stanford, care variază între 30.000 și 50.000 de dolari. În 2016, CGE și-a făcut calculele: taxarea elevilor extracomunitari ar putea aduce 4 miliarde de euro.

Potrivit planurilor ministrului, taxa de înscriere ar urma să crească de la 170 la 3.400 de euro, deși sindicatele studenților spun că noul nivel ar închide ușile învățământului superior francez.

Pentru a compensa majorarea taxelor de școlarizare, bursele ar fi "urcate considerabil", potrivit draftului de proiect din Matignon. Potrivit informațiilor Les Echos, noile taxe ar urma să fie aplicate în mod autonom de către universități.

Emmanuel Macron a stabilit însă un obiectiv: dublarea numărului de studenți străini provenind din țările emergente. Franța se va inspira din ceea ce fac alte țări, cum ar fi China, Turcia sau Arabia Saudită.

"Acordarea unei burse este unul dintre criteriile de atractivitate cele mai importante în luarea deciziei de a urma cursurile în străinătate", spune Beatrice Khaiat.

Pentru a facilita venirea străinilor la studii în Franța, eliberarea vizelor va fi relaxată, procesul urmând să fie făcut doar online, în câțiva pași simpli. "Trebuie să simplificăm procedura, insistă Jacques Comby. Dacă durează șase luni până obții ok-ul, elevul străin va prefera să meargă în altă parte, spre exemplu în Canada.

  • Handelsblatt: Brexit scade sentimentul de încredere al companiilor din Regatul Unit





Companiile britanice sunt îngrijorate de ieșirea țării lor din UE: starea lor de spirit este cea mai rea din ultimii 9 ani, potrivit unui sondaj.

După cum indică studiul IHS Markit luni, doar 32% dintre companii se așteaptă să vadă o creștere a businessului lor în următoarele 12 luni.

Aceasta este cel mai slab sentiment de încredere de la începutul anchetelor trimestriale ale Markit, din 2009 încoace. În sondajul anterior, aproape 40% din companii vedeau o creștere a afacerilor. "Răspunsurile respondenților indică faptul că preocupările legate de Brexit au pus o presiune enormă asupra planurilor de investiții și pe cele de recrutare de personal", a declarat economistul IHS Markit, Tim Moore.

Sondajul a fost efectuat în a doua jumătate a lunii octombrie.

Singurul lucru pozitiv reieșit din sondaj e cel legat de faptul că Brexitul va aduce un mai bun control al migrației. În rest, pesimism pe toată linia.


  • Le Figaro: Macron face apel la Paris și Berlin pentru “o nouă responsabilitate europeană”



În fața Bundestagului, președintele a chemat duminică Franța și Germania să-și pună în comun “capacitatea de decizie, politica externă, migratorie sau de dezvoltare, o parte sporită din bugetul lor și chiar resurse fiscale”

În încheierea secvenței comemorative prilejuite de centenarul Primului Război mondial, Emmanuel Macron s-a dus, simbolic, la Berlin. În ziua Volkstraueretag, 18 noiembrie, Germania comemorează victimele războaielor. Impozante cruci negre sunt ridicate în Bundestag. În acest decor, după ce a depus o jerbă la Neue Wache, principalul monument dedicat morților în capitala germană, șeful statului a îndemnat cuplul franco-german să-și asume “o nouă responsabilitate în Europa”.
“Trebuie să avem curajul să începem o nouă etapă”, a continuat șeful statului într-un discurs scris cu finețe, amestecând istoria celor două țări și orizontul european. Când continentul este răvășit de reînvierea populismelor, când axa franco-germană se chinuie să-și depășească divergențele și când principalii doi lideri ai lor, Emmanuel Macron și Angela Merkel, sunt slăbiți politic, președintele Republicii a făcut o pledoarie pentru Europa. “Europa, și în cadrul ei cuplul franco-german, are obligația să nu lase lumea să alunece în haos”, a lansat el avertizând împotriva “naționalismului fără memorie” și “fanatismului fără repere”.
El a îndemnat Germania și Franța la curaj. Trebuie să ne depășim tabuurile și obiceiurile”, a declarat Emmanuel Macron referindu-se la temerile germane privind transferurile financiare în Europa. “Este de preferat să rămânem închiși în imobilismele noastre? A fost mai ușor pentru cei care ne-au precedat?” a întrebat el.

După părerea lui Merkel, un discurs remarcabil

“Această nouă responsabilitate franco-germană constă în a dota Europa cu instrumentele suveranității sale. Această nouă etapă ne sperie deoarece fiecare va trebui să împartă, să pună în comun capacitatea sa de decizie, politica sa externă, migratorie sau de dezvoltare, o parte sporită a bugetului său și chiar resurse fiscale”, a explicat Emmanuel Macron, care urma, după discurs, să-și continue vizita cu o întâlnire de lucru la Cancelarie, cu Angela Merkel.
La sosirea lor, aceasta a salutat discursul “remarcabil” al șefului statului francez. Ca formă, Emmanuel Macron chiar a știut să găsească cele mai potrivite cuvinte. Dar mai rămân încă multe detalii de reglat pentru ca tandemul franco-german să se înțeleagă pe un proiect comun ambițios pentru Europa. Or mai este puțin timp, de vreme ce cele două țări ar vrea să-și finalizeze proiectele pentru consiliul european din decembrie.

Lista problemelor deschise e lungă. Dacă s-au realizat progrese pe bugetul zonei euro, suma rămâne incertă. În ce privește proiectul de armată europeană, cei doi lideri încă nu au explicat cum vor împăca două culturi strategice diferite. Privind taxarea companiilor din domeniul digital, Germania încă mai frânează.
În ce privește imigrația, Europa este divizată. “Aștept mult de la discuțiile noastre”, a declarat Emmanuel Macron înainte de a intra în biroul cancelarului.(RADOR)

Alte titluri din Le Figaro:
  • “Vestele galbene”: Emmanuel Macron, țintă și simbol al mâniei

Sute de “veste galbene” au mers sâmbătă spre Palatul Élysée. Cercetătorul Arnaud Benedetti analizează “întâlnirea” inedită între cel care trece în ochii unei părți a opiniei publice drept “președintele bogaților” și o mișcare socială unită de o saturare generală.

“Să vină la mine”, lansase cu îndrăzneala președintele Republicii în fața unei mulțimi de militanți în timpul afacerii Benalla. O frază care n-a scăpat multor “veste galbene” sâmbătă. Peste 289.000 în toată Franța, erau 1.200 reuniți în piața Concorde la Paris, aproape de Palatul Élysée spre care mai multe sute dintre ei au decis să meargă.
Opriți de un cordon de securitate deosebit de serios, erau la doar câțiva metri de Castel. Șeful statului, care declarase miercurea trecută la TF1 că nu a “reușit să reconcilieze poporul francez cu liderii lui” a rămas invizibil sâmbătă, lăsându-i în avanscenă pe ministrul de interne, Christophe Castaner, și pe secretarul lui de stat, Laurent Nunez.

“Nu e foarte politicos să anulezi o invitație în ultimul moment”, ironizează o “vestă galbenă” pe Twitter referindu-se la “fraza” președintelui Macron. Mai clasică, formula “Macron, eșți terminat, francezii sunt în stradă” era de asemenea lansată de manifestanți cu câteva clipe înainte de a fi împrăștiați de gazele lacrimogene. Cuvintele “Macron, ca Ludovic al XVI-lea” scandate de mulțimea furioasă adăugau o notă mai istorică. Dincolo de manifestația pariziană, Emmanuel Macron era în centrul întregii atenții și a tuturor criticilor. “Să trăiască Emmanuel Macron șase luni cu salariul meu și o să vedem!”, a lansat la Bessancourt, localitate din Val-d'Oise, la microfonul France 3, o "vesta galbenă" în prag de pensie, care rezumă astfel mobilizarea: “Francezii, dacă le tot iei, se satură! (…) Trebuie ca oamenii să înțeleagă că la un moment dat ce e prea mult e prea mult!”.

Saturație și mânie pe fond de fiscalitate considerată excesivă: această exprimare rezumă cel mai bine tonul general al celor 2.500 de manifestații care au avut loc sâmbătă în toată Franța, o mișcare susținută de 74% dintre francezi, potrivit unui sondaj Odoxa-Dentsu Consulting pentru France Info și Le Figaro, difuzat vineri. “A manifestat mai întâi Franța periferică, dar nu numai. Am fost uimit să văd o mișcare atât de transversală sociologic”, comentează pentru Le Figaro Arnaud Benedetti, profesor asociat la Universitatea Paris-Sorbonne și specialist de comunicare politică.

”Sire, trebuie să va adunați și să auziți”

Manifestanții nu vorbesc numai despre problema prețurilor (și despre taxarea) benzinei – element declanșator al mișcării – dar critică mai pe larg creșterea impozitelor și taxelor, scăderea puterii de cumpărare, chiar slăbiciunile serviciilor publice, în special în anumite locuri în teritoriu. “Asta poate părea demagogic și contradictoriu, dar în realitate oamenii spun pur și simplu: plătesc din ce în ce mai mult, dar nu știu de ce. Vreau să plătesc, dar dacă primesc ceva pentru banii mei. E deosebit de adevărat în zonele numite ‘periferice’ unde serviciile publice au fost adesea regrupate, deci depărtate, și unde centrele orașelor sunt complet devitalizate”, explică autorul eseului ‘Le Coup de com' permanent,’ care precizează că această Franță periferică n-a aderat niciodată la macronism, căci ea se consideră “stigmatizată social” de Franța de sus, de exemplu pe problema mașinii. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux, a vorbit astfel acum câteva zile despre “bărbații care fumează țigări și rulează cu motorină” formulă care ilustrează pentru mulți disprețul deputatului de la Paris față de provinciali.

Scurte fraze polemice preferate de președintele Republicii însuși. “Traversez strada și va găsesc de lucru”, “gali refractari”, “se pun o groază de bani în venitul minim social”, “cel mai bun mijloc să-ți cumperi un costum e să muncești” etc. De-a lungul lunilor, acestea au format imaginea unui “președinte al bogaților”, deconectat de realitatea trăită de majoritatea francezilor și voit condescendent. “Este limpede că dezbaterea publică este isterizată de comunicarea sa politică. El dezbină de mai multe luni o societate care era deja traversată de fracturi sociologice. Desigur, nu le-a creat, ele există de peste treizeci de ani, dar el le ațâță”, comentează Arnaud Benedetti. Critici care au fost reluate de totalitatea opoziției politice.
“Sper că președintele Republicii își va corectă eroarea, îi va ascultă pe francezi și va anula creșterea taxelor. Prea mult e prea mult”, estimează Laurent Wauquiez, care vorbește despre “datoria de a fi alături de ‘vestele galbene’”. “Sunetul unei Marseillaise în fața Palatului Élysée. Grandoarea memoriei populare în fața monarhilor (…).”Sire, trebuie să va adunați și să auziți”, spune liderul France Insoumise și deputat de Marsilia, Jean-Luc Mélenchon, prezent în piața Concorde.

“Mulți francezi consideră că persoanele care le guvernează sau le reprezintă nu mai răspund aspirațiilor lor. Din acest punct de vedere, ‘vestele galbene’ sunt o mișcare destul de inedită, de vreme ce se face prin intermediul sindicatelor sau partidelor politice.

Și Macron a profitat de această criză a reprezentării politice pentru a fi ales, dar acum, că este la putere, reprezintă dimpotrivă, prin traiectoria sa personală, o formă de aristocrație de stat. Ar trebui să găsească legături locale și parlamentari cu experiență pentru a-și forma un anturaj mai bun, dar este greu, deoarece En Marche! este mai mult o marcă decât un partid. Cu ‘vestele galbene’, Macron se trezește în capcana întâlnirii directe cu francezii”, concluzionează Arnaud Benedetti.(RADOR)

Alte știri, pe scurt:

  • Premierul britanic Theresa May îşi continună eforturile de a promova pe plan intern acordul încheiat cu Uniunea Europeană pe tema Brexitului, în timp ce atacurile oponenţilor se înmulţesc, observă Bloomberg. „Nu există un plan alternativ pe masă. Nu există o abordare diferită ce ar putea fi convenită cu UE”, „Dacă Parlamentul respinge acordul, pur şi simplu ne vom întoarce de unde am plecat. Va însemna mai multă dezbinare, mai multă incertitudine şi un eşec în a răspunde votului poporului britanic” avertizează Theresa May într-un articol publicat în ediţia de duminică a ziarului de The Sun. Cu toate acestea mai mulţi miniştri importanţi din cabinetul său îi cer lui May să renegocieze draftul acordului înainte de întâlnirea cu liderii europeni de la sfârşitul săptămâni
  • „Brexitul, ca proiect, a eșuat”, consideră El Pais. „Theresa May – căpitanul stoic care nu părăsește nava în timp ce ofițerii săi sar peste bord – a rezumat-o bine, în acest moment există doar trei opțiuni şi toate trei sunt rele: să accepte acest acord (pentru că nu va mai exista altul), să plece din UE fără acord sau să oprească Brexitul” comentează cotidianul spaniol.
  • Între timp, guvernele europene asistă cu consternare şi îngrijorare la convulsiile de pe scena politică britanică şi subliniază că acordul de retragere încheiat între Londra şi Bruxelles este cea mai bună variantă care se poate obţine, notează Wall Street Journal. Negociatorul şef al UE, Michel Barnier, pare să întindă o mână de ajutor Londrei, propunând posibilitatea extinderii perioadei de tranziţie până în 2022, scrie The Guardian. Cotidianul britanic comentează însă că propunerea presupune costuri semnificative care îi vor înfuria pe conservatorii susţinători ai ieşirii Marii Britanii din UE.
  • În acelaşi timp, președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Angela Merkel se arată „solidari în furtună” constată Le Vif. Cei doi lideri au promis duminică, după o întâlnire la Berlin să continue colaborarea franco-germană pentru a consolida „fundaţia” Uniunii Europene, notează Politico. Este nevoie de „o relansare a Europei pentru a evita un haos mondial” a susţinut preşedintele franceze citat de Le Monde. „Lumea noastră se află la o răscruce de drumuri”, a subliniat Macron, avertizând asupra riscului „naționalismului fără memorie” și a „fanatismului fără repere”. Ideea a fost împărtăşită şi de cancelarul german care a ţinut să sublinieze că „noi cei care ne-am născut după război suntem responsabili de lecţiile pe care le-am învăţat”, notează Reuters.
  • Le Vif face face un bilanţ succint 283.000 de participanți, un mort și peste 200 de răniți şi comentează că pornită de pe rețelele de socializare și organizată în afara partidelor politice și a sindicatelor, mişcarea “Vestelor galbene” n-a reușit să blocheze țara, așa cum voia, dar tot teritoriul a fost afectat de acțiunile ei, ceea ce reprezintă totuşi un succes.
  • În tot acest tumult european, revista americană Stratfor vine cu o previziune pentru anul viitor: „UE se va confrunta în 2019 cu un an plin de dispute”. ” Forțele pro-UE vor controla în continuare Parlamentul European, însă o evoluție bună a partidelor eurosceptice va duce probabil la fragmentarea scenei politice, îngreunând adoptarea legislației. Numirea președinților Comisiei Europene și Băncii Centrale Europene va duce la fricțiuni între membrii sudici și cei nordici pe tema reformei zonei euro și a politicii monetare. Iar vulnerabilitatea politică a unora dintre cele mai mari economii UE va deschide calea țărilor mai mici pentru a face presiuni spre a-și face vocea mai bine auzită la negocierile pentru posturile de conducere din UE”, conchide Stratfor.(RADOR)


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






2414 vizualizari

  • +5 (5 voturi)    
    da (Luni, 19 noiembrie 2018, 10:04)

    I [utilizator]

    " Trump spune că responsabilitatea pentru uciderea lui Khashoggi ar putea rămâne un mister mult timp de acum înainte"

    Cu alte cuvinte Trump a facut o intelegere cu sauditii, spaga a fost platita ca sa nu cada printul prost. Poate ceva petrol ieftin.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by