Dificultatea de a găsi oameni pregătiți să ocupe joburile din economie a fost confirmată luni de Institutul Național de Statistică, prin publicarea ratei și a numărului de locuri de muncă vacante, ambii indicatori fiind în creștere față de vara acestui an. Potrivit INS, rata locurilor de muncă vacante a urcat de la 1.25% la 1,30%, iar numărul locurilor de muncă vacante a fost de 63.700. cu 2.300 de joburi neocupate mai mult decât în vară.
Un job vacant apare în piață în următoarele situații: dacă ai fost concediat iar șeful tău îți caută un înlocuitor, dacă te pensionezi și lași astfel un loc liber de muncă în companie sau când o firmă se dezvoltă și are nevoie de noi salariați. Crearea de locuri de muncă poate fi privită ca numărul total de locuri de muncă generate de firme (sau administrația publică) plus cele adăugate de noile firme intrate in piață.
Simetric, distrugerea locurilor de muncă reprezintă numărul total de joburi la care renunță companiile existente sau cele pierdute ca urmare a ieșirii firmelor din piață. Cele două procese -generarea de locuri de muncă și distrugerea lor- coexistă în economie și este natural ca într-un un sector să se creeze locuri de muncă, în timp ce în alt sector economic acestea să fie în parte eliminate.
O rată ridicată a locurilor de muncă vacante poate avea în spate o piață a muncii în efervescență, deși la fel de bine ar putea să nu semnaleze neapărat una care generează cu adevărat joburi, ci una cu o forță de muncă îmbătrânită, aflată în prag de pensionare și care trebuie prin urmare înlocuită. La fel, o piață a muncii care are o dinamică lentă, de cele mai mlte ori arată o piață a forței de muncă care ori a început ori va începe în curând un proces de distrugere de locuri de muncă.
În trimestrul III 2018, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,01%), în alte activităţi de servicii (2,89%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,15%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante (18,2 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,53%.
Sectorul bugetar a însumat peste 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8,3 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 7,2 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2,8 mii locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).
Potrivit previziunilor Cedefop creșterea economică va avea un efect limitat asupra creșterii numărului de locuri de muncă, iar cererea de înlocuire ridicată favorizează joburile din agricultură, silvicultură și pescuit. Se estimează că populația de vârstă activă a României va scădea cu aproape 3% până în 2025, cea mai semnificativă scădere fiind cea din grupele de vârstă de sub 44 de ani.
Deși mai în vârstă, forța de muncă a României devine tot mai calificată, lucru explicat prin faptul că persoanele mai în vârstă ( de regulă, mai puțin calificate) ies de pe piața muncii, iar tinerii care intră vor avea calificări tot mai înalte. Până în 2025, ponderea forței de muncă înalt calificată ar urma să crească la 39,4% față de 26,6% în 2013, iar persoanele cu studii medii ar urma să reprezinte 37,8% din forța de muncă în comparație cu 51,5% în 2013. Cei slab calificați sau deloc calificați ar urma să stagneze la circa 22%, potrivit CEDEFOP.
- Ce sectoare ale pieței muncii se vor contracta și care vor crea joburi
Agricultura va continua să rămână cel mai mare angajator, deși se știe că într-o economie modernă asta nu e neapărat un lucru bun (pe fondul productivității scăzute și faptului că în agricultură veniturile generate sunt mici și incerte). Acest sector ar putea ”ține ocupați” până în 2030 aproximativ 2,2 milioane de români, se arată într-o prognoză transmisă autorităților europene, consultată de HotNews.ro.
Alt sector care s-ar putea contracta este cel al construcțiilor, unde prognozele indică o pierdere netă de circa 200.000 de joburi (distribuite în mod egal în actualul deceniu și în cel următor). De asemenea, creșterea economică din anii următori pare să fie mai lentă decât cea de dinaintea crizei, perioadă care a generat un boom în domeniul construcțiilor și imobiliarelor.
Pierderi de joburi vor fi și în sectorul mineritului, dar nu neapărat din cauza epuizării rezervelor naturale, cât mai ales prin creșterea automatizării proceselor și a trecerii spre energia verde.
Ingineria va fi unul dintre sectoarele care vor genera joburi , estimîrile indicând 26.000 de joburi nete în plus pânî în 2030.
Zona de comerț cu amănuntul (alimente, băuturi și tutun) vor fi angajator net în vitor, în vreme ce producția de energie va pierde circa 43.000 din joburi în următorii 10 ani ( tot pe fondul automatizării și modernizării proceselor de producție)
Un sector care va deveni un mare angajator net în deceniul următor va fi va fi distribuția care include toate tipurile de activități legate de depozitare, logistică ș.a. Acestea vor adăuga pe piața muncii circa 237.000 de locuri de muncă. La fel și sectorul de servicii prestate întreprinderilor ar putea adăuga 270.000 de noi locuri de muncă. Aceste ultime două sectoare vor reprezenta practic 56,4% din totalul locurilor de muncă pe care economia românească le va adăuga pe tot parcursul acestui deceniu și în cel următor.
Alte sectoare care vor avea câștiguri nete de locuri de muncă sunt transporturile și telecomunicațiile, acestea urmând să adauge 129.000 de joburi. Sunt așteptate noi joburi și din partea sectorului hotelier (și restaurante) - circa 67.000 până în 2030.
Băncile și asigurătorii vor pierde în jur de 2.000 de locuri de muncă, în vreme ce educația ar putea deveni un angajator net pozitiv (4000 de joburi) . Cu mențiunea că în educație, până în 2020 se va înregistra o contracție a personalului, aceasta fiind compensată în decursul următorului deceniu.
De asemenea, sănătatea și asistența socială vor adăuga aproximativ 13.000 de locuri de muncă, deși acest lucru va însemna că vor trebui luate măsuri pentru a stopa fluxul tot mai mare de personal din străinătate. Altfel, ar urma ca România să importe literalmente personalul medical. Administrația publică și apărarea care, în vârful crizei, au suportat principalele măsuri de austeritate și au asistat la cele mai profunde reduceri ale personalului vor genera și ele circa 4000 de joburi.
