​​Datele din prezent privind populația nu arată bine, iar prognozele pentru viitor sunt sumbre. Suntem acum în 2019. În 40 de ani, România ar putea ajunge la o populație cuprinsă între 13,8 și 15,4 milioane de locuitori (sursa). În ultimii 10 ani, am pierdut circa 342.000 de români. Asta este vestea proastă, sau jumătatea goală a paharului. Vestea bună e că îmbătrânirea României, la care asistăm de ani buni de zile, aduce după sine ocazia unor noi businessuri.

HotNews.roFoto: Hotnews

Foarte pe scurt:

În 2009, aveam 22,5 milioane de locuitori. În 2019, am început anul cu 22,1 milioane. Am luat datele privind populația după domiciliu, transmise de INS.

Teleormanul este județul care s-a depopulat cel mai consistent în ultimii 10 ani, urmat de Olt și Brăila

Creșterea longevității reprezintă una dintre cele mai mari ocazii de business din ultii ani. Cu excepția problemelor legate de plata pensiilor, seniorii par a fi tot mai puțin acea dificilă povară anticipată de mulți economiști, aceștia schimbându-și ”modelul de consum” față de acum 10 ani. Pe scurt, mulți consumatori mai în vârstă nu își cheltuiesc toate veniturile și chiar sunt dispuși să-și crească anumite segmente de cheltuieli.

Industria serviciilor financiare ar trebui să ia în considerare modul în care poate ajuta pensionarii pentru a maximiza rentabilitatea economiilor acestora.

Îmbătrânirea populației va transforma și piața locurilor de muncă, deoarece tot mai mulți români lucrează chiar și la 60 sau 70 de ani, cel mai adesea din nevoia unor venituri suplimentare fie pentru consum propriu fie pentru a-și sprijini copiii.

În lume, există concursuri dedicate celor care anticipează modul în care poți folosi îmbătrânirea populației pentru a demara o afacere.

Finaliștii din cadrul concursului ”Innovating for Aging” reunesc o serie de produse și servicii pentru a-i ajuta pe seniori.

  • Echipa Behavioral Insights a lansat o platformă ieftină și accesibilă pentru a combate izolarea socială. Un alt finalist, Chatty Café Scheme, dorește ca fiecare cafenea să rezerve mese speciale pentru seniori, tot în scopul socializării.
  • Există de asemenea aplicații care te ajută să-ți găsești părintele bolnav de Alzheimer sau de demență și care a plecat de acasă fără să știi unde. Sau aplicații care le validează rețetele medicale și le aduc acasă seniorilor medicamentele de care au nevoie. Ne-maivorbind de aplicații care le trimit prin apăsarea unui simplu buton, instalatori sau meseriași pe care seniorii nu știu să-i găsească singuri.

În această nouă eră a longevității, educația, planificarea financiară și progresul științific vor fi mult mai interconectate ca niciodată, vestind o perioadă de colaborare între sectorul public, privat, știință și societate"

  • În jumătatea goală a paharului, dăm și de politicile din Educație

De partea cealaltă, în ultimii 10 ani, populaţia şcolară din România a scăzut continuu, de la 4,2 mil. persoane în anul 2009, la circa 3,5 mil. în prezent. Cauza principală este direct legată de sporul natural negativ din ultimele două decenii, dar şi de migraţia internaţională. Cea mai mare scădere a populaţiei şcolare (cu 39,0%) s-a înregistrat în învăţământul superior. De asemenea, învăţământul preşcolar a înregistrat un număr de copii cu 22,6% mai mic faţă de 2009, iar elevii din învăţământul preuniversitar sunt cu circa 6% mai puțini. Câteva explicații.

Ca structură, dacă am lua un grup de 100 de elevi, 15 ar fi antepreşcolari şi preşcolari, 70 ar fi înscriși în învăţământul preuniversitar şi restul de 15 ar fi studenți.

Deși invocată drept prioritate de toate guvernele ultimilor 25 de ani, educația a fost în realitate o sumă de proiecte uneori contradictorii ale fiecarui ocupant al fotoliului de ministru.

”Legea educaţiei, deşi vastă şi detaliată, nu reuşeşte să reglementeze toate aspectele sistemului educaţional, în special în ceea ce priveşte evaluarea sistemului şi reperele cercetării ştiinţifice. Pe de altă parte, volatilitatea sistemului a condus la neclarităţi şi/sau decalaje în aplicarea unor proceduri în ceea ce priveşte calitatea actului educaţional sau a managementului din unităţile de învăţământ. Mai mult, desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii (în anul 2009) a făcut aproape imposibilă continuarea studiilor pentru un număr important de elevi care au absolvit clasa a VIII-a, în special din mediul rural, unde reţeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată în comparaţie cu mediul urban”, se arată într-o analiză a Institutului Național de Statistică, consultată de HotNews.ro.

Fenomenul prezintă un impact uriaș în economie, desfiinţarea programelor de învăţământ care vizau meseriile însemnând, pe termen lung, un deficit de forţă de muncă pentru un segment ocupaţional pe piaţa muncii.

  • Câteva consecințe politice

Îmbatranirea demografică sugerează și implicații politice pentru care partidele din România ar trebui să se pregătească.

Pe plan politic, asemenea consecințe ale îmbătrânirii decurg din faptul că seniorii votează. În campaniile electorale, degeaba te duci în mijlocul unei populații de vârstnici să le promiți creșterea locurilor de muncă și reducerea taxării salariale, că pe ei nu-i interesează asemenea aspecte.

Lor trebuie să le promiți creșteri de pensii, facilități de transport, în general măsuri cu pronunțat caracter de stânga.

Pe scurt, partidele politice trebuie să includă în cadrul programelor electorale a unor asemenea măsuri, dacă vor să le câștige votul.