Un document al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) privind planul național de adoptare a monedei europene are un capitol privind măsurile specifice pentru acest lucru. Astfel, sunt precizate și acţiunile ce trebuie pornite privind piaţa pensiilor private, înainte de adoptarea monedei euro. Cu alte cuvinte, este puțin probabil să trecem la euro în intervalul 2024-2026, dacă nu se dezvoltă în continuare sectorul.

BaniFoto: Photoxpress.com

Vezi documentul aici

Potrivit documentului, evoluţia fondurilor de pensii administrate privat, atât din Pilonul II cât şi din Pilonul III a fost favorabilă pe întreaga perioadă de la lansare şi până în prezent.

“Datorită prevederilor legislative prudente şi mecanismelor adecvate de funcţionare, sistemul a cunoscut o dezvoltare permanentă în condiţii de soliditate financiară şi siguranţă pentru participanţi Având în vedere tendinţele ultimilor ani pe pieţele financiare şi perspectivele pe termen mediu (nivelul redus al randamentelor instrumentelor cu venit fix, volatilitatea preţurilor bursiere ale activelor, evoluţia inflaţiei etc), trebuie menţinut efortul de creştere a eficienţei fondurilor de pensii şi de adaptare a politicilor de investiţii la condiţiile de piaţă, menţinând un grad foarte ridicat de protecţie pentru participanţi”, se arată în document.

Astfel, spune programul, fondurile de pensii ar trebui dezvoltate în continuare, iar constrângerile privind regimul lor de investiţii revizuite periodic.

“După 10 ani de existenţă, fondurile de pensii din Pilonul 2 încep să se maturizeze, iar în acest context este necesar ca ASF să ia în considerare dezvoltarea unei abordări strategice pentru dezvoltarea ulterioară a sectorului”, menționează documentul citat.

Autoritățile doresc intrarea în zona euro în 2024, ceea ce ar însemna că România ar trebui să intre în anticamera zonei euro în 2022.

Raportul de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro vorbește despre intrarea în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM II), adică în anticamera zonei euro, în 2023-2024, dar "implică însă o cadenţă riguroasă a consolidării bugetare şi a reformelor structurale". Cu alte cuvinte, ar fi greu să adopți euro și în 2026, după ce intri din ERM II în 2024.

Vezi aici ce înseamnă ERM II.

Au fost elaborate trei scenarii:

  • În cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19 – ce poate fi consemnată la intrarea în MCS II, România poate atinge acest nivel în 6 ani, dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creștere de 5%.
  • Dacă pragul de 70% ar fi ţintit pentru aderarea la ZE în 6 ani considerând o rata medie de creştere de 4%, aceasta ar implica intrarea în MCS II în 2022 şi este de judecat dacă sunt posibile corectarea unor probleme bugetare şi creşterea robusteţei economiei în numai 4 ani. Mai mult decât atât, un asemenea calendar ambiţios ar presupune finalizarea pregătirilor pentru intrarea în Uniunea Bancară înainte de anul 2022, având în vedere precedentul Bulgariei, căreia i s-a solicitat să cupleze intrarea în MCS II de intrarea în Uniunea Bancară. Nu in ultimul rând, acest calendar ambiţios ar presupune corectarea rapidă a indicatorilor de convergenţă nominală, îndeosebi restrângerea semnificativă a deficitului bugetar, în decursul următorilor trei-patru ani.
  • În scenariul în care România îşi propune să atingă PIB/loc 75% din media ZE19, aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an.

Aura Gabriela Socol, profesor universitar ASE București, care a lucrat la Raportul de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro, susține că în zona euro trebuie să fii și acceptat, nu numai să te hotărăști tu că vrei.

„În opinia mea, stabilirea țintei 2024 pentru adoptarea monedei euro (cu 2022 intrare în ERMII) poate fi o țintă fezabilă pentru România. În plus, se constituie o ancoră reală pentru implementarea mai rapidă a măsurilor stabilite în cadrul Planului de acțiuni, în vederea pregătirii tehnice a trecerii la euro și realizării reformelor structurale necesare creșterii flexibilității economiei românești. Cu cât se va amână mai mult acest obiectiv, cu atât stimulentele de reforma vor fi mai reduse, iar procesul de monitorizare a progresului înregistrat va fi mai puțin eficient”, a spus Socol, pentru HotNews.ro.

Vezi mai multe aici: Aura Socol, ASE: În zona euro trebuie să fii și acceptat, nu numai să te hotărăști tu că vrei