După modelul Amazon, mai bine ne mutăm cu firmele în SUA după Ordonanța 114, nu la Ruse ● Bulgarii dau o mare mână de ajutor lui Gazprom pentru a ocoli Ucraina cu conductele ● Gazul descoperit în estul Mediteranei poate exploda oricând de la scânteile dintre turci și greci din Cipru

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Amazon a făcut în 2018 profituri uriașe, dar statul american nu a taxat-o cu nici măcar un cent.

Amazon nu se va mai muta la New York. După luni de dezbateri publice, planurile companiei de tehnologie și e-comerț de a-și instala un al doilea cartier general în Long Island City au fost abandonate săptămâna trecută. Multe orașe din SUA s-au întrecut în a o ademeni cu oferte de subvenții publice în speranța că va crea locuri de muncă. New York n-a fost o excepție, punând pe masă aproape trei miliarde de dolari în reduceri de taxe. Cercetători, activiști și lideri de sindicat au declarat public că banii ar fi putut fi cheltuiți cu mai mult folos.

Amazon se bucură deja de o sumedenie de beneficii din partea guvernului federal. Compania aproape că și-a dublat profiturile, la 11,2 miliarde de dolari în 2018 de la 5,6 miliarde în anul precedent și pentru al doilea an consecutiv nu a plătit un singur cent ca impozit federal. De fapt, Amazon a raportat o rambursare de impozite federale pentru ultimii doi ani în valoare de 270 de milioane de dolari, conform Institutului pentru Politici Economice și Impozitare. Nici Netflix nu a plătit impozite federale pe profituri de 845 de milioane de dolari din anul trecut.

Într-o declarație pentru The Guradian, Amazon a spus: „Impozitele corporațiilor sunt bazate pe profituri, nu pe venituri, iar profiturile noastre rămân modeste, comerțul fiind foarte concurențial și o afacere cu marje mici, în condițiile în care noi continuăm să investim din greu”. Utilizarea termenului „modeste” în această declarație nu pare a fi fost sarcastică. (The Guardian)

  • Bulgartransgaz anunță planurile de a construi prelungirea lui Turk Stream.

Operatorul de stat al rețelei de gaze naturale relansează licitația de 1,4 miliarde euro pentru a extinde sistemul de transport al gazelor naturale de la Turcia la Serbia. Compania a anunțat joi că ofertele pentru construirea conductei de 484 km care va tranzita mai ales gaz din Rusia până la granița cu Serbia vor fi acceptate până pe 6 martie.

Anul trecut, Bulgaria a anunțat o nouă strategie energetică, cu planuri de a construi conducte legate de proiectul Turk Stream al lui Gazprom. Cele două conducte ale proiectului sunt menite să transporte 15,7 miliarde de metri cubi de gaz peste Marea Neagră și vor permite livrărilor de gaze rusești pentru Europa să ocolească Ucraina, ruta tradițională de tranzitare a gazului către vest. Problemele energetice vor fi discutate în această săptămână, în timpul vizitei prim-ministrului rus Dmitri Medvedev în Bulgaria. (Associated Press)

  • Descoperirile uriașe de gaze ale lui Exxon lângă Cipru pot susține securitatea energetică a Europei.

În contextul tensiunilor în creștere privind hidrocarburile din estul Mediteranei, gigantul energetic american ExxonMobil a anunțat că forajele de mari adâncimi la sud de Limassol, în așa-numitul Bloc 10, au produs „rezultate încurajatoare”, descrise de oficiali ciprioți ca depășind toate așteptările. Știrea a venit când Turcia lansa cel mai mare exercițiu naval dintotdeauna în regiune, o demonstrație de forță vizând refirmarea dreptului pentru explorări energetice proprii în largul insulei divizate.

„Este cea mai mare descoperire de până acum în zona economică [maritimă] exclusivă a Ciprului și, conform datelor oficiale, una din cele mai mari din lume din ultimii doi ani”, a declarat într-o conferință de presă la Nicosia ministrul energiei Georgios Lakkotrypis. Deși explorarea unui prim foraj nu a produs semne de zăcăminte exploatabile, un al doilea, cunoscut drept Glafcos 1, a produs rezultate de „calitate excelentă”, a spus ministrul. El a adăugat că au fost găsite rezerve între cinci și opt trilioane de metri cubi de gaze naturale, insistând că Ciprul poate deveni o sursă alternativă de energie pentru Uniunea Europeană, permițându-i să-și reducă dependența de Rusia.

Dar instalarea Ciprului pe harta energetică nu vine fără riscuri. Analiștii politici avertizează că bogăția din larg poate reaprinde tensiunile cu Turcia, care are o abordare agresivă în creștere a companiilor internaționale care forează în ape pe care le revendică. Ankara a prevenit că va începe în curând foraje proprii în largul insulei, divizată între o populație majoritar greacă din sud și turcii din nord, după invazia Turciei din 1974. Președintele turc Regep Tayyip Erdogan le-a prevenit repetat pe cele cinci firme energetice care explorează în largul Ciprului „să nu treacă peste semn”, argumentând că zone din apele înconjurătoare intră în jurisdicția proprie.

Convorbirile pentru o reunificare a insulei sunt în impas, veniturile din rezervele potențiale rămân un punct fierbinte, iar Ankara insistă că bogățiile submarine pot fi doar împărțite între cele două comunități după ce se ajunge la un acord comprehensiv. Blocul 10 este adiacent uriașului zăcământ de gaze Zohr descoperit de Egipt în 2015, alimentând speculațiile că insula mediteraneeană plutește pe resurse naturale masive. Hotărât să continue explorările, guvernul Anastasiades a declarat că speră să înceapă până în 2022 exportul de gaze - și posibil și de petrol care se bănuie că este sub ele. (The Guardian)