Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Constructorii, alături de angajații din învățământ și din sănătate au înregistrat cel mai puternic ritm de creștere a venitului net în perioada ianuarie 2018- ianuarie 2019, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică. Salariile din construcții au urcat cu 45% în intervalul analizat, în vreme ce în învățământ creșterile salariale au fost de 36% iar în sănătate de 30%. Ca ritm de creștere, România devansează toate țările din regiune: Ungaria are o creștere salarială medie anuală de 10%, Cehia 8%, Polonia circa 7% iar Slovacia de circa 6%. România a avut în perioada ianuarie 2018- ianuarie 2019 o creștere de 18%.
In aceeași perioadă (ianuarie 2018-ianuarie 2019) producția industrială a urcat cu doar 0.7%, de exemplu.
Potrivit anunțului făcut miercuri de statisticienii Institutului Național, salariul mediu net din ianuarie a fost de 2.936 de lei, cu 21 de lei mai mic decât în decembrie, lucru normal, ținând cont că în decembrie companiile oferă angajaților prime sau bonusuri care cresc nivelul mediu al venitului net.
Cele mai mari salarii nete au fost în IT (6768 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1718 lei), care au devansat sectorul hotelier, unde angajații erau în mod tradițional cel mai prost plătiți.
Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 18,2%.
Mai jos, aveți ritmul creșterilor salariului net în funcție de sectorul de activitate.(click pe imagine pentru a o pentru a mări)
Pe locul întâi - cu cele mai mari creșteri- sunt angajații din domeniul ”altor activități extractive”. Această diviziune e înrudită cu construcțiile propriu zisă întrucât cuprinde, alături de activitatea de extractie din exploatări, activitățile de dragare a depozitelor aluvionare, de spargere (sfarâmare) a rocilor și de utilizare a nămolurilor saline. Produsele obținute sunt utilizate in special în constructii (ex. nisip, piatra, etc.) sau în productia de materiale (ex. argila, gips, calcar etc.)
- cu 30,3% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), respectiv cu 28,2% în extracţia cărbunelui superior şi inferior;
- între 16,0% şi 23,0% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de editare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat;
- între 8,5% şi 11,5% în fabricarea băuturilor, industria metalurgică, fabricarea produselor din tutun, colectarea şi epurarea apelor uzate, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor mijloace de transport, cercetare-dezvoltare, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.
- cu 25,4% în extracţia minereurilor metalifere, respectiv 25,3% în construcţii;
- între 3,0% şi 10,5% în alte activităţi extractive, hoteluri şi restaurante, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite).
În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: învăţământ (+9,9%), administraţie publică (+6,2%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+3,2%).
Salariul și perspectivele de angajare sunt și motivele principale pentru care românii preferă să muncească în străinătate
Context:
- Pe fondul incertitudinilor privind etapizarea și mărimea creșterilor salariale în perspectiva pe termen mediu și scurt, în special în cazul salariaților din sectorul public, potrivit raportului BNR din noiembrie 2018, una din potențialele cauze ale abaterii ratei inflației de la traiectoria proiectată provine din menținerea gradului relativ ridicat de tensionare a pieței muncii, în condițiile deficitelor persistente și necorelării calificărilor aferente forței de muncă disponibile cu cerințele angajatorilor, precum și ale ratei ridicate de inactivitate, mobilității interne scăzute, nivelului ridicat al emigrației.
- De asemenea, un derapaj fiscal la 3,9% din PIB în perioada 2018-2020, transpus într-un deficit în numerar de finanțat, care ar genera o creștere a gradului de îndatorare cu peste 4 puncte procentuale, conduce la depășirea pragului critic de 40% din PIB a datoriei publice, ceea ce ar necesita acțiuni specifice de ajustare, cu impact asupra redimensionării cheltuielilor sectorului public, inclusiv salariale.
- Dinamica accelerată a creșterilor salariale din ultimii ani, susținute de creșterea salariului minim, precum și majorarea costurilor de finanțare, ar putea de asemenea reduce profitabilitatea agenților economici în anumite sectoare, cu un impact negativ asupra încasărilor din impozitul pe profit.
- De asemenea, rapoartele Comisiei Europene mai atrag atenția că, în ciuda ameliorărilor recente, rata de participare rămâne inferioară mediei UE. La acestea se adaugă deficitul cantitativ și calitativ al forței de muncă, cu impact advers asupra calității ofertei de muncă, munca nedeclarată care continuă să distorsioneze piața muncii, precum și faptul că salariul minim este stabilit de o manieră discreționară, iar implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor din acest domeniu este foarte limitată
E ca si cum te-ai salva de la inec tragandu-te singur de par. Dar pentru niste cretini care l-ar vota si maine pe Ceausescu daca ar fi pe liste sunteti foarte destepti.
Ceea ce duce la inflatie, la devalorizarea monedei si la scaderea puterii de cumparare.
Este un cerc vicios foarte pacatos.
O evaluare permanenta sau periodica anual ar fi mai mult decat necesara pt orice individ care primeste salariu din banii publici, indiferent in ce domeniu lucreaza.
Nu e deloc normal ca profesorii platiti de contribuabili sa nu raspunda daca scot pe banda rulanta din scoli "analfabeti functionali".
La fel cum e aberant ca medicii sa nu raspunda decat foarte rar pt cazurile numeroase de malpraxis sau pentru primirea de mita de la oameni bolnavi constransi sa dea acei bani de frica si disperare.
Politistii ar trebui sa primeasca salarii in functie de rata diminuarii criminalitatii in zona lor de actiune si de (ne)multumirile locuitorilor din acea zona.
In toate companiile zise "de stat", acolo unde statul are participatii care ii asigura si drept de vot in consiliul de administratie, e obligatoriu sa ai norme de productivitate urmarite strict, altfel iti bati joc de banii platitorilor de impozite, bani care de multe ori sustin acele companii "publice".
Intelegem cu totii ca romanii nu pot trai la nesfarsit cu aceleasi salarii mai mici decat in restul Europei, o crestere e necesara, in fiecare an, dar trebuie corelata cu productivitatea.
In caz contrar intram in acel cerc vicios de care vorbeste @soljenitin, bagam masa monetara in economie, e folosita prioritar pentru consum, asta duce la cresterea preturilor si a importurilor, la inflatie si in final la scaderea puterii de cumparare, deci nu castigam cat e pe hartie, uneori e chiar mai rau.
Cresterea PIB sa fie in limitele PIB-ului potential (acum acesta e la 4-5%, nivel sustenabil), altfel productia interna nu face fata si bagam resursele noastre in economiile din alte tari, care ne trimit produsele si serviciile pe care inca nu le facem la noi in tara si scot banii din buzunarele romanilor.
La cursul zilei, salariu mediu net de 615 euro, la paritatea puterii de cumparare (fata de preturi vest-UE) e la 1200 euro.
///
E cat se poate de normal. Nu e vina profesorilor ca noi ne complacem intr-un regim socialist cu piata si mai ales concurenta sugrumate pana la coma.
Prin concurenta nu se intelege "cine e evaluat mai bine" - din simplul motiv ca nicio persoana nu poate sa o evalueze pe o alta in locul pietei.
Daca am da afara toti profesorii care contribuie la "analfabetii funcionali" cred ca ar ramane 10-20 angajati in toata tara.
Profesorii sunt impinsi spre asa ceva de imposibilitatea pietei, in lipsa concurentei, de a rasplati mai bine pe cei care depun un efort mai mare.
Nu exista concurenta intre scoli, nici intre absolventi si de fapt nimeni nu are nevoie de absolventi bine pregatiti.
///
Suntem intr-o mare eroare confudnad dorinta de a avea absolventi bine pregatiti cu cererea petnru uasa ceva.
Acolo unde intr-adevar exista cerere (nu dorinta!) se observa nu ca nu exista absolventi bine pregatiti (asta e doar o inselatoare prima impresie) ci ca nu exista nicio modalitate prin care aceasta cerere sa fie transferata sistemului educatiei nationale.
Fix din cauza lipsei concurentei dintre scoli. La care contribuie cu varf si indesat sindicatele, care vand voturile profesorilor contra bunastarea lor personala.
"Romania boasts the highest productivity of leading world economies, according to the latest available data from the Organization for Economic Co-operation and Development (OECD)."
hai sa nu fim talibani. Ce e rau e rau dar se intampla si niste lucruri bune (cu sau fara ajutorul guvernantilor de multe ori, dar e alta discutie asta care totusi nu anuleaza rezultatele)
"Emerging economies, especially Eastern European nations like Romania, Poland, Latvia and Bulgaria, have experienced a sharp rise in their productivity trend over time.
In Romania’s case, the productivity boom was due in part to labour shortages created by millions of workers leaving the country in search of higher pay."
Daca e adevarata (nu am alta sursa pt comparatie), e o informatie care ar merita valorificata si dezbatuta in presa romaneasca.
Din pacate, e multa cenzura si dezinformare, din motive politice.
https://data.oecd.org/lprdty/gdp-per-hour-worked.htm#indicator-chart
poftim şi graficul ...
https://data.oecd.org/lprdty/gdp-per-hour-worked.htm#indicator-chart
Mi-a atras atentia, citez din citat
"followed by Ireland, with Turkey in third place."
Deci Turcia e pe locul 3, Turcia, care are o inflatie de 30% si tocmai a intrat in recesiune?
Ma intreb ce valoare au analizele de genul asta fara sa se ia in considerare tot ansamblul economiei.
big ZERO
Fiecare vede in ea ce vrea sa vada.
Analiza macroeconomica insa, mai ales cea care se doreste sprijinitoarea unei anumite politici trebuie sa fie analitica, sa interpreteze datele prin prisma ratiunii economice si a relatiilor sociale.
De aceea nu se ajunge la nimic in incercarea de a folosi statistica: nu spune de fapt nimic, absolut nimic. In spatele fiecarei cifre se afla zeci de factori care o influenteaza si care nu apar cand te uiti la grafice.
============================
Nasol, nasol. nasol !
Nu e decat o solutie: votati opozitia, sa eliminati aceasta tendinta negativa !
Sau ca la PSD, tot aia.
1000 Ron in plus este o aberatie electorala!
Sunt in unele agantii a statului unii de vin cate 2 3 ore la lucru sau nici atat dupa care pleaca pe "teren" adica acasa la facut cumparaturi etc ... Cu salarii 3000 4000 5000 mii ron brut....
Salarii care se castiga in privat doar in ramurile specializate pe zii plina de 8 ore .... nu pe 2 3 ore.
Da foarte nasol nimic nu mai merge normal in tara NIMIC!
Iar in constructii au marit venitul minim din pix ca nu ei trebuie sa plateasca. Nu e treaba guvernului sa ia masuri din astea socialiste. Daca cererea de forta de munca este mare iar "oferta" este mica se ajusteaza automat pretul mainii de lucru.
Economia de piata functioneaza iar ca socialista a dat faliment cu URSS cu tot.
In 2 ani a crescut datoria cu 3 miliarde, cam 1.5 miliarde pe an
Am plecat din tara pt ca m-am saturat sa platesc imposite pt niste asistati sociali intr-o tara corupta unde coruptii fug din tara si apoi asteapta retragerea sentintei de arestare (Undrea, Ghita etc.)
Spitale in care mori de infectii.
Infrastructura de sec 19.
Nu am plecat pentru bani. Am acelasi nivel de trai acum ca si in Romania. Dar aici primesc ceva pentru taxele pe care le platesc.
Educatia e exemplara.
Sistemul medical e f bun.
Si nu ma lovesc de nesimtire si indolenta penste tot. Incepand din trafic pana la autoritati.
Nu o sa imi duceti lipsa, dar o sa simtiti lipsa taxelor mele si a celor ca mine care au pierdut speranta in Romania.
O sa imi pastrez cetatenia si o sa votez mereu. In rest, ca turist mai calc prin tara natala.
Maj. au plecat pe motiv de somaj, saracie sau leafa de rusine (ex. cei 12.000 medici care pana acum un an aveau 4000 lei med. specialist max. si leafa femeii de serviciu medicul rezident).
Normal ca si coruptia e un factor.
Dar ca sa nu fiu polemic aiurea da-ne si noua te rugam sursa afirmatiei. Te rog, sa nu fie A3 sau RTV.
Momentan valuta e tinuta pe loc cu costuri mari.
l-au amenintat pe Isarescu sa cedeze si sa intervina cu valuta pentru curs, altfel se ajustau mult mai repede si preturile.
Vedem si cat de sustenabil este, daca aceste mariri nu vin din pix vom vedea in urmatoarele luni.
Ne lasi, postacel?
Sper sa iasa PNL , USR sa vedem cum vor ridica ei tara prin micsorari de salarii !
Sau o sa va faceti de cacao planetar, precum grecii?
Salariul mediu este o aiureala statistica, fara nici un inteles. Trebuie comparate medianele salariilor si distributiile lor, pentru o imagine macar indicativa.
///
"Politica" de marire/micsorare a salariilor este purt si simplu o tampenie populista intr-o economie de piata. Nicio politica, oricare ar fi ea, nu poate duce la salarii peste cele posibile pe piata respectiva fara grave consecinte.
Valoarea reala a salariului se va stabiliza oricum la cea stabilita prin piata, daca guvernantii nu intervin in permananeta.
Daca guvernantii intervin mereu si masiv pentru a mentine valoarea reala a salariului, atunci sunt sufocate toate mijloacele de echilibrare a pietei (inflatie, curs), cu impact violent asupra nivelului de train in final.
România este printre tarile fruntase la cheltuielile cu lucratorii din sectorul public, în conditiile în care remunerarea bugetarilor „toaca“ 31,1% din veniturile colectate în PIB, dublu comparativ cu Germania.
Deocamdata nu se vad efectele adverse, ele incep sa se vada cam dupa 1-2 ani iar mentinerea politicii salariilor mari obligate prabuseste intreaga economie dupa 7-8 ani.
///
Treaba sta cam asa:
a) fie suma incasata de o firma =F
b) fie remunerarea muncii (salariu+taxed aferente) = RM
c) fie remunerarea capitalului (dividende + taxe) = RC
d) fie cheltuielile totale (altele decat RC si RM) = cheltuei total CT
F= RM + RC +CT
Politica wageledgrowth duce la : cresterea RM
Ce se poate intampla:
1) Daca blocam inflatia , adica F=fix, trebuie sa scada fie CT fie RC. Evident, orice patron a scazuit deja CT cat se poate, altfel nu ar fi ramas pe piata. Prin urmare va scade RC.
Scaderea RC duce insa la descurajarea initiativei, pentru ca nu e nimeni nebun sa fie patrron daca va castiga mai putin decat salariatii sai.
Scaderea RC duce si la imposibilitatea cresterii, pentru ca scade rata acumularii capitalului.
2) Daca mentinem RC, pentru a asigura initiativa si acumularea, obligatoriu va trebui sa crestem F, adica sa marim preturilile = inflatie.
///
Acolo unde s-a aplicat povestea asta a fost:
- strict momentana
- pe o piata cu suficient capital
- pe o piata inchisa (cu inflow si outflow neglijabil sau controlabil).
- intr-o economie structurata solid
///
Din acest serial care a fost de multe ori difuzat in lume, cu bad-end intotdeauna, noi vedem acum doar primele episoade, cele fericite. Mi-as dori sa nu asteptam sa le vedem si pe ultimele - cele cu bad -end.
Disponibilitatea de a cheltui este mai mare in cazul salariilor, decat in cazul capitalului - evident si demonstrat si prin studii.
Ipoteza de la care pleaca wageledgrowth este ca daca marim salariile, vor creste si cheltuielile, adica va creste si cererea (demandledgrowth este de fapt), ceea ce mai departe va impulsiona oferta.
///
Numai ca astfel is se confera explicatiei (vezi disponibilitatea de a cheluji) valente noi (nedemonstrate si imposibile), de capacitate de interventie pentru stimularea dezvoltarii.
In esenta, este o redistribuire de la capital sprre munca, realizata insa in conditiile unui capital slab si a unei forte de munca inferior calificate.
O alta ipoteza eronata este aceea ca daca vom creste salariile, forta de munca se va perfectiona.
Nu prea merge. Din motivul simplu ca raspunsul educatiei la o cerere de forta de munca superior calificata dureaza peste 4-5 ani (in mod nmormal) si cel mai probabil peste 9-10 ani in cazul Romaniei (unde trebuie sa o ia din ciclul primar). In acest timp singura posibilitate este sa aduci forta de munca din alte tari, cu consecinte nefaste asupra propriei forte de munca.
Nu merge nici sa presuipui ca diaspora va reveni in Romania, din simplul motiv ca fiecare si-a facut deja un rost pe unde e.