Constructorii, alături de angajații din învățământ și din sănătate au înregistrat cel mai puternic ritm de creștere a venitului net în perioada ianuarie 2018- ianuarie 2019, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică. Salariile din construcții au urcat cu 45% în intervalul analizat, în vreme ce în învățământ creșterile salariale au fost de 36% iar în sănătate de 30%. Ca ritm de creștere, România devansează toate țările din regiune: Ungaria are o creștere salarială medie anuală de 10%, Cehia 8%, Polonia circa 7% iar Slovacia de circa 6%. România a avut în perioada ianuarie 2018- ianuarie 2019 o creștere de 18%.

Salariile au avut un ritm puternic de crestere in iulieFoto: sxc.hu

In aceeași perioadă (ianuarie 2018-ianuarie 2019) producția industrială a urcat cu doar 0.7%, de exemplu.

Potrivit anunțului făcut miercuri de statisticienii Institutului Național, salariul mediu net din ianuarie a fost de 2.936 de lei, cu 21 de lei mai mic decât în decembrie, lucru normal, ținând cont că în decembrie companiile oferă angajaților prime sau bonusuri care cresc nivelul mediu al venitului net.

Cele mai mari salarii nete au fost în IT (6768 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1718 lei), care au devansat sectorul hotelier, unde angajații erau în mod tradițional cel mai prost plătiți.

Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 18,2%.

Mai jos, aveți ritmul creșterilor salariului net în funcție de sectorul de activitate.(click pe imagine pentru a o pentru a mări)

Pe locul întâi - cu cele mai mari creșteri- sunt angajații din domeniul ”altor activități extractive”. Această diviziune e înrudită cu construcțiile propriu zisă întrucât cuprinde, alături de activitatea de extractie din exploatări, activitățile de dragare a depozitelor aluvionare, de spargere (sfarâmare) a rocilor și de utilizare a nămolurilor saline. Produsele obținute sunt utilizate in special în constructii (ex. nisip, piatra, etc.) sau în productia de materiale (ex. argila, gips, calcar etc.)

Cele mai semnificative scăderi ale salariului net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 30,3% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), respectiv cu 28,2% în extracţia cărbunelui superior şi inferior;
• între 16,0% şi 23,0% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de editare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat;
• între 8,5% şi 11,5% în fabricarea băuturilor, industria metalurgică, fabricarea produselor din tutun, colectarea şi epurarea apelor uzate, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor mijloace de transport, cercetare-dezvoltare, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.
  

Cele mai semnificative creşteri au fost:

• cu 25,4% în extracţia minereurilor metalifere, respectiv 25,3% în construcţii;

• între 3,0% şi 10,5% în alte activităţi extractive, hoteluri şi restaurante, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: învăţământ (+9,9%), administraţie publică (+6,2%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+3,2%).

Salariul și perspectivele de angajare sunt și motivele principale pentru care românii preferă să muncească în străinătate

Context:

• Pe fondul incertitudinilor privind etapizarea și mărimea creșterilor salariale în perspectiva pe termen mediu și scurt, în special în cazul salariaților din sectorul public, potrivit raportului BNR din noiembrie 2018, una din potențialele cauze ale abaterii ratei inflației de la traiectoria proiectată provine din menținerea gradului relativ ridicat de tensionare a pieței muncii, în condițiile deficitelor persistente și necorelării calificărilor aferente forței de muncă disponibile cu cerințele angajatorilor, precum și ale ratei ridicate de inactivitate, mobilității interne scăzute, nivelului ridicat al emigrației.

• De asemenea, un derapaj fiscal la 3,9% din PIB în perioada 2018-2020, transpus într-un deficit în numerar de finanțat, care ar genera o creștere a gradului de îndatorare cu peste 4 puncte procentuale, conduce la depășirea pragului critic de 40% din PIB a datoriei publice, ceea ce ar necesita acțiuni specifice de ajustare, cu impact asupra redimensionării cheltuielilor sectorului public, inclusiv salariale.

• Dinamica accelerată a creșterilor salariale din ultimii ani, susținute de creșterea salariului minim, precum și majorarea costurilor de finanțare, ar putea de asemenea reduce profitabilitatea agenților economici în anumite sectoare, cu un impact negativ asupra încasărilor din impozitul pe profit.

• De asemenea, rapoartele Comisiei Europene mai atrag atenția că, în ciuda ameliorărilor recente, rata de participare rămâne inferioară mediei UE. La acestea se adaugă deficitul cantitativ și calitativ al forței de muncă, cu impact advers asupra calității ofertei de muncă, munca nedeclarată care continuă să distorsioneze piața muncii, precum și faptul că salariul minim este stabilit de o manieră discreționară, iar implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor din acest domeniu este foarte limitată