Financial report Prima pagină a presei străine: Schema de economii a London Capital &Finance și-a îmbogățit șefii, apoi a colapsat. Orizontul bugetar se mai luminează pentru Macron. Degradare a estimărilor privind economia Elveției

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 27 martie 2019, 4:30 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Schema de economii a London Capital &Finance a canalizat milioane de lire către șefi chiar înainte de colaps ● Les Echos: Orizontul bugetar se mai luminează pentru Macron ● Le Temps: Previziunile privind evoluția economiei se degradează ● Lectură plăcută!
  • Financial Times: Schema de economii a London Capital &Finance a canalizat milioane de lire către șefi chiar înainte de colaps




Milioanele de lire sterline investite de cei 11.600 de investitori britanici într-o schemă de economii care a eșuat au intrat în conturile șefilor și administratorilor companiei.
Traseul bancar lăsat de colapsul London Capital & Finance a scos la iveală un "număr de tranzacții foarte suspecte", arată un raport al Smith & Williamson care a analizat colapsul firmei de la care s-au evaporat 236 milioane de lire sterline.

Fondurile au fost folosite pentru acordarea unor împrumuturi unor firme care au utilizat banii pentru plata unui elicopter, pentru achiziția unui teren neamenajat în Republica Dominicană și pentru a investi într-un sat de vacanță din Cornwall. Dar administratorii spun că este foarte puțin probabil ca aceste companii să își ramburseze împrumuturile.

LCF a vândut "mini-obligațiuni" nereglementate mai multor pensionari sau investitori pentru randamente promise de până la 8% spunându-le acestora în mod eronat că banii lor erau astfel scutiți de taxe. Mini-obligațiunile au fost destinate finanțării unor companii mici. Spre deosebire de obligațiunile cotate la bursă, mini-obligațiunile pot prezenta un risc ridicat din cauza ratelor mai mari de faliment întreprinderilor mici.

Investitorii nu pot apela nici la fondurile de garantare (scheme de compensare a serviciilor financiare) deoarece produsele nereglementate nu sunt în general acoperite. Smith & Williamson a estimat că micii investitorii nu mai pot primi decât o cincime din investiția lor, deoarece mulți dintre debitori par să nu poată rambursa mult din ceea ce datorează.

Căderea LCF a demonstrat vulnerabilitatea Financial Conduct Authority, iar o anchetă a Oficiului pentru marile fraude a condus la arestarea a patru bărbați în această lună. Deputații au solicitat FCA să se investigheze și dacă regulile privind mini-obligațiunile trebuie schimbate.

Potrivit administratorilor speciali, o serie de tranzacții care implică proprietăți din Cornwall și Dominicană a dus la ”drenarea” a milioane de lire sterline către Andy Thomson, director executiv al LCF, și Simon Hume-Kendall, președintele Londrei Oil & Gas, cel mai mare debitor al LCF, cu 124 milioane.
Dl. Thomson și domnul Hume-Kendall au convenit cu Smith & Williamson să plătească în contul escrow destinat deținătorilor de obligațiuni.

"Există o serie de tranzacții extrem de suspecte cu sume mari de bani ai deținătorilor de obligațiuni, care implică un mic grup de persoane, bnaii ajungând în posesia sau controlul lor personal", se arată în raportul administratorilor.

Raportul administratorilor relevă o rețea de afaceri interconectate care au împrumutat de la LCF.
Dl. Hume-Kendall, care a donat Partidului Conservator suma de 60.000 de lire sterline, a fost partener cu dl. Barker din London Group LLP, acesta controlând o serie de companii împrumutate de la LCF.
În cursul investigației, administratorii au constatat că un împrumut LCF a fost acordat unei companii din Londra care dezvoltă o stațiune în Capul Verde dar care nu are nici un drept legal efectiv asupra vreunui teren din arhipelagul african.

Consilierii lui Thomson și Hume-Kendall au refuzat să comenteze, spunând că încă studiază raportul. Dl Barker și un avocat pentru dl Golding nu au răspuns la solicitările de comentarii.

  • Les Echos: Orizontul bugetar se mai luminează pentru Macron





Deficitul public a fost de 2,5% din PIB în 2018, sub ținta asumată de 2,7%. Acest lucru ar trebui să ajute la reducerea derapajul bugetar estimat pentru 2019 între 3 și 3,1%. Pe de altă parte, ambițiile privind reducerea datoriei publice par să se îndepărteze.

Guvernul a înregistrat semne pozitive în ultimele săptămâni, indicând că anul fiscal 2019 va fi, în cele din urmă, mai puțin complicat decât se aștepta.

Prognoza deficitului public pentru acest an ar trebui să fie revizuită ușor în jos în următoarele zile: acum vorbim despre un obiectiv de 3% sau 3,1% din PIB, în timp ce prognoza inițială fusese de 3, 2%. Pentru 2020, orizontul ar fi acum sub 2%. Cifrele ar trebui difuzate în data de 10 aprilie, când se va detalia și traiectoria bugetară pe următorii cinci ani.

Această ușoară îmbunătățire poate fi explicată în primul rând printr-o creștere mai puternică decât cea prevăzută. Creșterea a fost de 1,6% în 2018, potrivit INSEE, care estimase 1,5%, iar pentru acest an calculele arată o creștere între +1,4 și + 1,5%.

Această ușoară îmbunătățire a conturilor publice poate fi explicată prin performanța strictă a cheltuielilor publice. Acestea au fost reduse în volum cu aproximativ 0,2% anul trecut. "O scădere a volumului, nu a avut loc de douăzeci de ani", spune un reprezentant al Guvernului.

Câțiva factori explică această tendință fără precedent. În special, e vorba de înghețarea salariilor funcționarilor publici. Apoi, sarcina executivului a fost ușurată și de eforturile autorităților locale, ale căror cheltuieli de funcționare au crescut ușor cu 0,7%, sub pragul de 1,2% stabilit. În cele din urmă, cheltuielile cu assistența socială au urcat mai puțin decât se aștepta.

În final, cheltuielile publice (cu excepția creditelor fiscale) au reprezentat 54,4% din PIB anul trecut, față de 55% în 2017. "Cu această scădere de 0,6 puncte, suntem în conformitate cu obiectivul nostru de reducere cu 3 puncte procentuale a PIB a cheltuielilor publice pentru următorii 5 ani ", estimează o sursă guvernamentală.

Un alt obiectiv pe care Emmanuel Macron la stabilit pentru sine este povara fiscală. Rata de impozitare a scăzut încă cu 0,2 puncte procentuale din PIB anul trecut, reprezentând 45% din PIB. Se așteaptă un declin mai puternic în acest an (inclusiv o nouă scădere a taxei pe locuințe), în timp ce obiectivul este o reducere de 1 punct pe parcursul perioadei de cinci ani.

Ultimul obiectiv bugetar al lui Emmanuel Macron - reducerea cu 5 puncte a PIB-ului datoriei publice până în 2022 - pare mult mai incertă. În 2018, acesta a fost de 98,4% din PIB, la același nivel ca în 2017. "Această stabilizare este o performanță bună în contextul actual ", susține sursa guvernamentală.

Cu toate acestea, se așteaptă o revenire mică anul viitor. Așadar, obiectivul de reducere cu 5 puncte este acum considerat foarte îndepărtat ... Mai mult, nici măcar nu este menționat în comunicatul de marți al guvernului, care "se angajează să reducă rata datoriei publice pe parcursul perioadei de cinci ani ".

  • Le Temps: Previziunile privind evoluția economiei se degradează




După Banca Națională a Elveției (SNB), Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (Seco), Credit Suisse sau UBS, Institutul Zurich KOF a confirmat, marți, încetinirea anticipată a economiei elvețiene în acest an .

Cei 20 de economiști consultați de Institutul Federal Elvețian pentru Cercetare Economică au revizuit în mod semnificativ prognozele lor. Ei anticipează o creștere a produsului intern brut (PIB) limitată la 1,2% în 2019, față de 1,6% în ancheta precedentă realizată cu trei luni în urmă.

Toate aceste predicții sunt similare. Pentru 2019, intervalul prognozat este de 0,9% (UBS) până la 1,5% (Credit Suisse). Și se bazează pe același argument: încetinirea dinamicii globale, în special în Europa și China, care va influența ritmul exporturilor elvețiene.

În luna februarie, exporturile au atins un record de 19,4 miliarde de franci, în creștere cu 2,3% față de ianuarie. Dar aceste cifre ascund un dezechilibru, notează Credit Suisse în ultimul său studiu. Vânzările în străinătate ale industriei farmaceutice, "ramură ne-ciclică, ascund un declin general". Chimicalele și produsele farmaceutice, care reprezintă 48% din totalul exporturilor, au crescut cu 3,9%. În același timp, industria MEM (mașini și electronice), al doilea mare contribuitor (cu 14% din total), stagnează.

Economiștii nu sunt singurii care se îngrijorează de încetinirea ritmului. Deși s-au închis pe verde marți, piețele financiare au scăzut în cursul mai multor sesiuni de la sfârșitul săptămânii trecute, pe fondul preocupărilor vizând evoluția economică. Trebuie spus că știrile din Statele Unite nu au fost deloc încurajatoare. Rezervele Federale ale Statelor Unite au declarat inițial că nu mai intenționează să majoreze ratele în acest an. Apoi, luni, sondajul efectuat de Asociația Națională pentru Economie în Afaceri (NABE) a arătat că economiștii americani și-au redus drastic previziunile de creștere din ultimul trimestru.

Această frânare a economiei elvețiene poate fi de scurtă durată. Pentru 2020, creșterea prognozată a PIB este de 1,5%. Șomajul este de așteptat la 2,5%, față de 2,4% în 2019. Pe termen lung, perspectivele rămân practic neschimbate. Creșterea PIB-ului în următorii cinci ani este de așteptat la 1,5%, la o rată a șomajului de 2,8%.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





4190 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    "apoi a colapsat" (Miercuri, 27 martie 2019, 11:40)

    Droper [utilizator]

    A colapsat...cum suna asta...
    Macar pentru traduceri faceti un pic de efort daca nu pentru scris articole originale.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by