Încă suntem pe creștere economică, dar creșterea încetinește și va veni, la un moment dat, și o recesiune sau o stagnare, a declarat Csaba Balint, macroeconomist OTP Bank, într-o conferință de presă.
„Îmi aduc aminte, nu mai știu exact, cândva în anii '90, o perioadă forte dificilă, de tranziție, dificilă pentru multe familii din România și tatăl meu a venit acasă cu portocale. Aaa, au fost cea mai delicioasă portococală pe care am mâncat-o în viața mea. Acum lucrurile merg mai bine, nu pentru toată lumea. Dacă ne uităm la medie, salariile au crescut, dacă deschidem frigiderul poate găsim acolo nu o singură portocală, poate chiar o cutie, dar nu mai au același gust. Recomandarea mea ar fi să punem la o parte portocale, în această perioadă în care economia încă merge, salariile încă cresc. Aș propune un portofoliu mai conservator”, a spus Balint.
La rândul său, Dan Popovici, CEO OTP Asset Management, a dat de înțeles că este nevoie de un portofoliu lichid, susținând că se chinuie de ceva vreme să vândă un apartament și nu reușește.
„Există persoane care pot avea nevoie urgentă de o sumă de bani, pentru o operație sau de sănătate și piața imobiliară din România, cu toate că pare a fi foarte efervescentă, nu îți dă o lichiditate suficient de mare sau poți să vinzi mai repede, (poți n.r.) dar cu un discount semnificativ ca să poți să vinzi rapid”, a afirmat Popovici.
Obligațiunile în euro ale statului au succes pentru că celelalte țări din regiune nu emit
„România nu a putut să emită anul acesta (obligațiunile în euro pe piața externă n.r.) până în martie pentru că nu a avut bugetul aprobat. Atâta timp cât tu nu ai bugetul aprobat, tu nu poți să ieși pe piețele internaționale să emiți. Cum s-a aprobat bugetul, cum a ieșit România. A fost o cerere de peste 8 miliarde euro pentru aceste obligațiuni. Apetit există de afară și prin prisma faptului că țările din regiune nu mai emit”,a declarat Dragoș Manolescu, deputy CEO OTP Asset Management.
Potrivit acestuia, dacă ne uităm la Ungaria, cea mai lungă emisiune de obligațiuni denominată în euro este Ungaria 2020.
„Cam acolo se opresc, adică de ani buni Ungaria nu mai emite în valută. Au mai avut emisiune în dolari, dar modest. Emite preponderent în forinți. Dacă ne uităm la regiune, Croația ce a mai emis eurobonduri denominate în euro, dar cantitățile nu sunt mari. Atunci România devine atractivă pentru cei care vor să cumpere, pentru investitori”, a explicat reprezentantul administratorului de fonduri de investiții.
Teoretic, spune el, pe creșterea de PIB, dacă vom continua să creștem cu 2-3-4% în fiecare an, aceste emisiuni (cele în euro emise recent de MFP n.r.) nu vor mai reprezenta foarte mult peste 30 de ani ca pondere în total PIB.
„Nu va fi o problemă să fie plătite. De fapt, eu cred că nu vor fi niciodată plătite aceste obligațiuni, ci cred că vor fi rostogolite. Asta este tendința, asta se întâmplă la nivel global”, a arătat Manolescu.
Csaba Balint, macroeconomist OTP Bank, este de părere că veniturile statului ar putea crește cu 1-2 puncte procentuale din PIB, dacă Fiscul se informatizează.
„Noi am rămas la 30-35% din PIB venituri bugetare. Veniturile sunt destul de scăzute. Nu vreau să sugerez că trebuie să majorăm neapărat taxele, dar la colectare avem mult spațiu. Dacă am reuși să introducem sisteme noi electronice cum au făcut Ungaria și Bulgaria cred că am putea câștiga 1-2 puncte procentuale”, a arătat reprezentantul OTP Bank.
1
2
