Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
”Băncile ar trebui să accepte faptul că, de-a lungul perioadei de derulare a contractului, situația financiară a consumatorului se poate schimba! Să accepte acest lucru în același mod în care consumatorul a acceptat regulile băncii la semnarea contractului”, spune Ionuț Ștefan, conciliator în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Instituția a lansat o campanie care popularizează în rândul consumatorilor și instituțiilor financiar-bancare metoda concilierii și rezolvării conflictelor în afara instanțelor de judecată. O parte dintre membrii CSALB au făcut câte 4 recomandări atât pentru clienții băncilor cât și pentru instituțiile de credit.
“Filosofia concilierii este nouă în România, dar începe să își facă tot mai mult loc în mentalul colectiv. Iar asta se întâmplă datorită unui lucru foarte interesant: dacă în instanță litigiile sunt judecate după litera legii, la CSALB sunt judecate în echitate. Mai exact, conciliatorii încearcă să repună părțile în echilibru“, a spus Alexandru Păunescu, membru al Colegiului de Coordonare CSALB.
Patru recomandări pentru băncile care acceptă intrarea în procedura concilierii
- Doru Trăilă: Sunt bănci foarte flexibile, care au înființat un departament special pentru concilierile în cadrul CSALB, care au bugete special aprobate pentru situațiile acestea. Dar, sunt și bănci care vin și spun sec: noi am făcut o statistică la nivelul băncii, iar dacă ne-ar da în judecată avem șanse de 70%-80% să câștigăm.
- Ionuț Ștefan: Băncile ar trebui să accepte faptul că, de-a lungul perioadei de derulare a contractului, situația financiară a consumatorului se poate schimba! Să accepte acest lucru în același mod în care consumatorul a acceptat regulile băncii la semnarea contractului.
- Roxana Mustățea: Băncile reacționează foarte pozitiv la cazurile sociale. Nici nu știu dacă au fost astfel de cazuri în care banca să nu fi răspuns. Poate nu a reacționat 100% prin ștergerea întregii datorii, dar au propus o reeșalonare, o perioadă de grație sau chiar micșorare semnificativă a soldului. Nu au fost cazuri sociale în care banca să spună: “Eu trebuie să-mi iau toți banii!”
- Mihai Tănăsescu: Băncile trebuie să înțeleagă că este nevoie de foarte multă suplețe în gândire, că trebuie să acceptesoluții care, la prima vedere, par favorabile consumatorului. De fapt, aceste soluții sunt favorabile și băncii pentru că își păstrează clientul!
Patru recomandări pentru consumatorii care intră în negociere cu băncile
- Dragoș Gheorghe: Mulți dintre consumatori speră ca un conciliator să se substituie unui judecător și să emită o hotărâre care să oblige banca. Ceea ce le explic este că în cadrul acestei proceduri se face efectiv o negociere, conciliatorul este un canal de comunicare între consumator și bancă.
- Ionuț Ștefan: Sfatul meu pentru consumatori ar fi acela că ar trebui să nu gândească în primul rând prin prisma a cât pot câștiga, ci prin prisma a ceea ce ar putea pierde.
- Nela Petrișor: În primul rând, consumatorul trebuie să știe că nu are costuri, spre deosebire de instanța de judecată, unde taxele sunt împovărătoare, unde se adaugă costuri pentru expertize sau pentru avocați.
- Doru Trăilă: Consumatorii trebuie să ia în calcul că propunerea pe care o fac în cererea către CSALB este, din punctul de vedere al negocierii, maximul pe care și-l doresc. Cu toate astea, negocierea se poate bloca dacă vor deveni inflexibili în maniera: “Vreau totul, iar dacă nu îmi dați totul, plec supărat și trântesc ușa!”
Ce este concilierea?
Camelia Popa: Concilierea esteo filosofie nouă spre care consumatorii și băncile vin tot mai mult. Totuși, să nu vină cu așteptări doar din partea celeilalte părți. Pentru că aici este vorba de echitate, iar beneficiilenu se pot obține doar de către o parte.
Septimiu Stoica: În conciliere, participarea este voluntară pentru ambele părți. În plus, te poți retrage din procedură când dorești. În al treilea rând poți să refuzi soluția propusă de conciliator. Dar, ceea ce este cel mai important, poți să contribui la construirea unei soluții care, dacă nu îți dă satisfacție 100%, măcar poate să îți dea o satisfacție de 80%, de 60%, de 50%. Oricum, nu de 0%.
Mihaela Budișteanu: Consumatorii sunt surprinși de faptul că nu trebuie să plătească nimic, nu li se pretinde nicio taxă și ajung să obțină, de foarte multe ori, aceleași rezultate ca atunci când s-ar adresa instanței de judecată. Dar, cu mult mai puțină energie consumată. Ideea este că ei sunt foarte surprinși că există această procedură și chiar funcționează! De exemplu, în ceea ce mă privește, procentul dosarelor rezolvate favorabil este unul foarte mare, de peste 90%.
CSALB a fost fondat in 2016, prin urmare puncteaza doar prin impresie artistica, marea majoritate a clientilor bancari au ales sa-si primeasca dreptatea prin justitie. Iar, daca BNR nu facea cursurile de la Sinaia, prin care forma/formeaza judecatorii - astept sa vad cine divulga protocoalele semnate in acest sens - exista deja o practica unitara la nivel de tara.
Dar ce vorbesc eu, tocmai ce ne-am ales cu unu dinastic in frunte la BNR. Va fi bine, sa nu fie rau.
In final, un falit este tot falit, fie ca a luat un credit de 5.000, fie unul de 1 milion de euro - nu a intrat cu un pistol in banca si a luat banii - asta ca sa folosesc o analogie adoptata de unele banci, care ce-i spuneau ca debitorul nu a fost obligat sa semneze contractul...dar cand aproape toate bancile aveau contracte intesate cu clauze abuzive, unde era sa apelezi? Tangoul se joaca in doi.
P.S.
O ironie: organizatia Salvati Copiii dorea sa salveze copiii prin deposedarea parintilor de bunul imobil luat. Ala da sprijin real pt. familie.
Atunci era o perioada exuberanta a creditului, se dadeau credite in multe valute si era o competitie acerba intre banci si chiar intre angajatii aceleiasi banci privind cine da mai multe credite.
Abia cand persoanele fizice nu au putut sa isi mai raburseze ratele (aici rolul preponderent l-a avut criza din anii 2008-2013), bancile si-au dat seama de greseala facuta si au venit cu tot felul de clauze abuzive. Rolul lor era sa ii impovareze pe cei inca bunplatnici ca banca sa isi recupereze pierderile provocate de rau platnici.
P.S. La un moment dat am facut un exercitiu simplu - cand era votata o lege bancara ori care reglementa ceva pe acest segment, verificam declaratiile de avere de la 10-15 deputati/senatori care votau pro sau contra. Aproape toti (peste 80%) aveau credite luate. Iar daca vrei mai mult, verifica cateva orase din tara - vei fi surprins sa vezi cati consilieri locali au luate credite bancare - asta in orase ce au accesat credite bancare putin zis interesante. Cred ca su cei din servicii au cazut victime... ori se fac ca nu cad realitatea sau put si simplu le este rusine sa accepte evidenta - au fost pacaliti de banci cu contracte ilegale. Dar na, la nii BNR tine ibflati sub control si protejeaza deponentii. Si asta de pe vremea lui SOV.
P.S. Cine domne sa manipuleze Robor? Ca doar nu e Libor ori Euribor, care au fost manipulate de bubuli.