Inactivii României și cheltuielile cu asistența socială

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Marţi, 3 septembrie 2019, 11:38 Economie | Finanţe & Bănci


munca
Foto: Pixabay
Peste jumătate din populația României era anul trecut inactivă, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Bineînțeles, aici intră copiii mici, elevii și studenții, iar dacă îi scoatem, vorbim de peste 6 milioane persoane inactive. Forța de muncă adițională ar fi în jur de 230.000 de persoane, fiind în scădere accelerată. Conform sursei citate, unei persoane care muncește îi revin 1,25 persoane neocupate. Cheltuielile statului cu asistența socială au depășit 100 miliarde lei.

Foarte pe scurt:
  • În contextul crizei de pe piața forței de muncă, România importă muncitori din Asia
  • Anul trecut România avea 6,2 milioane persoane pensionari și beneficiari de ajutor social, casnice și persoane aflate în „altă situație”
  • Forța de muncă potențială adiționară era de 238.000 persoane, anul trecut
  • Cheltuielile statului cu asistența socială din ce în mai greu de suportat
  • Redimensionarea numărului de funcționari publici ar fi de ajutor, pentru a mai elibera forță de muncă pentru mediul privat
  • Dacă populația scade, ar trebui să se reducă și numărul de angajați bugetari

Potrivit INS, peste 10,4 milioane persoane, reprezentând 53,6% din populația totală, erau inactive, în 2018. Persoanele inactive cu domiciliul în mediul urban au deţinut majoritatea (53%). Femeile au o pondere de 58,3%

Dacă scoatem copiii de până la 14 ani, populația inactivă este de 7,42 milioane persoane. Dacă din această cifră eliminăm elevii și studenții, ajungem la 6,2 milioane persoane. Practic, acest număr reprezintă pensionari și beneficiari de ajutor social, casnice și persoane aflate în „altă situație” (persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente etc.).


Forța de muncă potențială adițională

Forța de muncă potențială adiționară reprezintă persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul şi persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.

Conform INS, din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani, 238.000 persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 43.000 faţă de anul precedent). Dintre acestea 234.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

Dintre persoanele ce făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, 62,5% locuiau în mediul rural, 56,6% erau femei şi 47,7% aveau vârsta cuprinsă în intervalul 25-44 ani.

Conform INS, peste jumătate (50,7%) dintre persoanele care alcătuiesc forţa de muncă potenţială adiţională aveau nivel de instruire scăzut, iar alte 45,7% aveau nivel mediu de instruire.


Cheltuielile statului cu asistența socială

Tot datele INS arată că unei persoane care muncește îi revin 1,25 persoane neocupate.

Cheltuielile statului cu asistența socială au crescut mult, în ultimii ani. Asta pentru că un mare impact a venit din creșterea punctului de pensie și a indemnizației sociale pentru pensionari. Excepție face acest an, când au crescut și alocațiile pentru copii, dar impactul acestora din urmă nu este așa de mare. Vorbim de un plus de circa 2 miliarde lei pe întreg anul, acestea crescând din martie.

Cheltuielile cu asistenta sociala in ultimii ani

(date MFP prelucrate de HotNews.ro)

În primele șapte luni din acest an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, cheltuielile cu asistența socială însumau 65,3 miliarde lei, fiind în creștere cu 11,1% comparativ cu perioada similară din 2018.

Într-un raport referitor la prima jumătate din acest an, Ministerul remarca faptul că aceste cheltuieli cu asistența socială au înregistrat o creștere de 11,4% comparativ cu primul semestru al anului 2018 și au fost realizate în proporție de 99,4% față de estimarea pentru primul semestru.

„Evoluția cheltuielilor cu asistența socială comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum și de majorarea alocațiilor pentru copii” menționează raportul MFP.

Având în vedere că de la 1 septembrie 2019 a crescut punctul de pensie cu 15%, impactul se va vedea în cheltuielile cu asistența socială. Vorbim de un plus de 800 milioane lei pe lună pe care trebuie să îi asigure statul în buget, potrivit datelor Consiliului Fiscal. Cumulat, e vorba de 3,2 miliarde lei pentru anul acesta.

În contextul crizei de pe piața forței de muncă, România importă muncitori din Asia. Chiar recent, în Monitorul oficial a fost publicat un document care prevede creșterea contingentului pentru acest an cu 10.000, ajungând la 30.000. În același timp, populația scade. Chiar un comunicat al Statisticii spune că la 1 ianuarie 2019 populaţia rezidentă a fost de 19,4 milioane de persoane, în scădere cu 125.500 persoane faţă de 1 ianuarie 2018, fiind vorba de migrație și spor natural negativ. Situația va deveni mai grea pentru stat, având în vedere acești factori, mai ales când genenerația decrețeilor va ieși la pensie. Deja reprezintă un chin pentru stat să asigure veniturile necesare. O scădere a numărului de angajați la stat ar fi soluția, pentru a mai elibera forță de muncă. În acest moment populația scade, dar numărul de bugetari rămâne mai mare raportat la aceasta.Momentan, strategiile lipsesc.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






1762 vizualizari

  • +5 (7 voturi)    
    cand stii ca smecherii se pensioneaza (Marţi, 3 septembrie 2019, 11:48)

    Antenistontel [utilizator]

    la 45 de ani cu pensii de mii de euro, parca nu-ti vine sa sustii statul roman cu taxe!
    • 0 (0 voturi)    
      Corect. (Miercuri, 4 septembrie 2019, 17:33)

      Raoke [utilizator] i-a raspuns lui Antenistontel

      Și nimeni, cu câteva excepții, din partide nu pare a fi revoltat.
      Cine este tânăr, să fugă în Occident cât se mai poate!!!
  • -1 (9 voturi)    
    O reducere (Marţi, 3 septembrie 2019, 12:03)

    UpNext [utilizator]

    importanta, de circa 12 miliarde lei, poate rezulta din incetarea platilor de asistenta sociala celor care refuza munca in interes comunitar, in special romi

    In plus, avand in vedere cresterea sperantei de viata, varsta de pensionare poate fi crescuta accelerat, in max. 10 ani, la 68 - 70 ani, pentru ambele sexe, proces inceput in tari UE precum Olanda, Norvegia, Spania etc. Se pot, astfel, face economii de 20-25 miliarde lei /an.
  • +6 (8 voturi)    
    pensiile nu sunt asistenta sociala.. (Marţi, 3 septembrie 2019, 12:14)

    demaGOGU [utilizator]

    ...nu o vom repeta niciodata suficient ptr talibanii neoliberali: se contribuie o viata de om, peste 40 de ani!, pentru o pensie de cateva sute de euro.
    • 0 (0 voturi)    
      Dar ălea „speciale” sunt. (Miercuri, 4 septembrie 2019, 22:03)

      Raoke [utilizator] i-a raspuns lui demaGOGU

      Precum și cele acordate liftelor la 45 de ani.
  • +6 (8 voturi)    
    articol habarnist (Marţi, 3 septembrie 2019, 12:38)

    Roman_Cetatean [utilizator]

    din seria celor fascistoide, tip Caramitru de la USR "sa omoram asistatii sociali, ca ne costa 100 miliarde pe an'!
    In primul rand, e o imensa mizerie sa consideri pensionarii drept "asistati sociali". Intelegeti odata ca pensia e un drept financiar cuvenit in urma unor contributii de zeci de ani tot la stat. (nu se pun pensionarii speciali, astia da, sunt de fapt adevaratii 'asistati sociali').
    Astfel, daca din cei 6 mil eliminam cei 5 mil pensionari, raman 1 milion de 'inactivi"- casnice/casnici, persoane cu handicap samd.
    Sa omoram persoanele cu handicap? sunt cateva sute de mii- nazism, nene, asistatii sociali- e vina lor ca au handicap. Nu va pot dori sa ajungeti cu handicap, e mult prea inuman, dar e asa de usor sa judecati si sa puneti etichete...
    De asta s-a si ajuns la cei 238.000. Aia ar fi de fapt "asistatii sociali", care ar putea munci dar nu pot, nu vor, nu stiu.
    Ca e usor sa zici "la munca", dar uitati-va mai atent la distributia lor: peste 60 % in rural. De regula in sate unde vine (daca vine) microbus/bus odata, de doua ori pe zi si nu e niciun angajator decat prin orase, la zeci de km. Oameni in general necalificati, care se pot angaja pe salariul minim. Cum poti pretinde cuiva cu nici 1300 net sa se duca la lucru cu naveta zeci de km?! Consum timp, energie, haine adecvate, mancare in plus, ca sa ramana cu mai putin decat daca sta in sat si mai face diverse (munca ziliera, diverse comisioane, ajutor social). Aici e adevarata problema si fascistoiziii astia de scriu la HN se fac ca nu o vad (sau sunt atat de necalificati ca nici nu au idee, caz in care i-as pune sa faca schimb, sa supravietuiasca ei pe mirificele ajutoare sociale de cateva sute de lei pe luna, sa vada ce viata de lux este). Romii aceia au si ei alta pb: de regula nu au scoala, nici macar scoala primara absolvita, multi si cultura lor nu valorizeaza munca fizica. Le cautam culpe personale si ii comparam cu noi, care avem alte valori, dar uitam ca e vorba si de societate, de educatie
  • +2 (2 voturi)    
    Populația inactivă (Marţi, 3 septembrie 2019, 14:51)

    jcjc [utilizator]

    ...între 15 și 74 de ani.

    Speranța de viață din România e de cam 75 de ani, deci conform acestui articol ar fi ideal să începi să muncești din copilărie și să-ți iei un an de vacanță înainte să mori.
  • 0 (2 voturi)    
    GRESELI SI MASURI (Marţi, 3 septembrie 2019, 15:47)

    jidanul [utilizator]

    Greselile sunt nenumarate pentru care avem o populatie inactiva mare. Solutiile/masurile conteaza cel mai mult. Prima solutie trebuie sa fie folosirea fondurilor europene pentru calificarea, recalificarea, specializarea si profesionalizarea, gratuita, a tinerilor, inclusiv a tinerilor din orfelinate si a persoanelor apte de lucru. A doua solutie este inceperea si continuarea repatrierii a unui numar cat mai mare din romanii plecati la lucru in strainatate. A treia solutie este accesarea totala a fondurilor europene pe toate programele de investiti pentru a avea un front de lucru multianual neintrerupt si pentru a creste constant salariile si conditiile de lucru. A patra solutie este eliminarea definitiva a cumulului salariu-pensie din toate institutile de stat, agentii si companii de stat, eliminarea definitiva a salariilor "nesimtite".


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version