Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1% în august şi de 1,4% în UE. România (inflație de 4,1%) şi Ungaria (3,2%) au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflaţiei din UE, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Unele țări se chinuie să facă inflație, în vreme ce altele nu mai știu cum s-o coboare. Acest 4,1% e mult sau e puțin? Dar ce e la urma urmei inflația? Discuțiile abia de aici ar trebui să pornească. Și iată de ce.
Statul îți ia bani din buzunar în 4 feluri: prin taxe și impozite, prin împrumuturile pe care le face, prin tipărirea de bani și prin inflație. Prin taxe și impozite e evident că rămâi cu mai puțini bani.
În cazul împrumuturilor, trebuie spus că atunci când guvernul se împrumută pe piața internă, el ia bani de la oameni, în schimbul lor oferindu-le obligațiuni guvernamentale. Practic, guvernele (că nu e doar cazul României) iau banii pe care ai fi vrut să îi investești într-un aparat foto mai bun sau un telefon mai performant sau o mașină și te fac să renunți la investiții. E vorba de resurse bănești extrase din economie, pe scurt. În teorie, împrumuturile Statului finanțează consumul guvernamental, care duc la creșterea investițiilor care, în mod normal, ar putea duce la creșterea prosperității cetățenilor. La noi, aceste împrumuturi se duc îm majorări de pensii și de salarii. Banii sunt luați, prosperitatea se amână.
Prin inflație, guvernele pot confisca (mai discret sau mai fățiș) o parte importantă a avuției propriilor cetățeni. Cu precizarea că Statul confiscă astfel în mod arbitrar banii populației. Inflația îi sărăcește pe cei mulți dar îi îmbogățește pe puțini.
Primul principiu al luptei împotriva unui inamic este "cunoaște-ți dușmanul", scrie un editorialist al Bloomberg. Dar nu întotdeauna acest lucru e posibil.
Atunci când Isărescu și ceilalți membri ai CA din BNR cresc dobânda cheie de teama supraîncălzirii economiei, trebuie spus că sunt multe lucruri pe care nu le cunosc despre inflație. Băncile centrale de multe ori conduc în orb bătălia cu inflația.
Daniel Tarullo,fost membru al boardului FED, într-un mesaj transmis către Brookings Institution (după ce demisionase) admitea că nu există o teorie a dinamicii inflației care să funcționeze suficient de bine pentru a putea fi utilizată în timp real de politica monetară.
- Imaginați-vă Banca Centrală ca pe un bucătar care stă cu mâna încleștată pe butonul care reglează nivelul flăcării gazului de sub oală. Dacă economia nu reacționează, bucătarul face flacăra mai mare. Dacă economia dă în clocot, dă flacăra la mai mic. Numai că apare și aici o problemă: în oală ai și carne și cartofi și ceapă. Unele fierb mai repede decât altele iar o flacără mică (sau mare) le ajută pe unele dar le face praf pe altele. Exact ca în domeniul prețurilor. Prețurile nu se mișcă la unison!
Ceea ce Institutul Național de Statistică definește ca fiind inflația, este doar o medie ponderată a creșterii și scăderii prețurilor tuturor bunurilor și serviciilor dintr-un coș care reflectă cheltuielile tuturor românilor. Aceste prețuri se modifică din mai multe motive, inclusiv datorită evoluției tehnologiei, preferințelor consumatorilor dar și din cauza costurilor importurilor (prin cursul de schimb).
De asemenea, oamenii percep diferit inflația. Detalii, aici.
Revenind a comunicatul de miercuri al Eurostat, inflaţia din zona euro este relativ aproape de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.
În august 2018, rata inflaţiei în zona euro era de 2,1% iar în UE de 2,2%.
Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (4,1%), Ungaria (3,2%), Olanda şi Letonia (ambele cu 3,1%) iar cele mai scăzute în Portugalia (minus 0,1%), Grecia (0,1%) şi Spania (0,4%).
În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut tarifele la servicii (0,60 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări (0,40 puncte procentuale) şi preţurile la energie (minus 0,06 puncte procentuale).
De asemenea, inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a situat la 1,1% în august, stabilă comparativ cu luna precedentă. Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de Banca Centrală Europeană la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020
4
1
