În luna septembrie, premierul Viorica Dăncilă și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, au fost în SUA. Printre altele, au anunțat un împrumut de 500 milioane euro, de la Banca Mondială, pentru servicii medicale. Confom notei de fundamentare a proiectului de ratificare a acordului, acesta este contractat pe o perioadă de 10 ani.
Potrivit documentului, România are o perioadă de grație de 9,5 ani, iar rambursarea se va face într-o singură transă la 1 septembrie 2029, la o dobândă egală cu EURIBOR la șase luni plus o marjă fixă (cota indicativă actuală este de 0,9%).
Banca percepe, potrivit politicii sale de cost, un comision iniţial egal cu 0,25% din suma împrumutului, plătibil în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Acordului de împrumut sau anterior efectuării primei trageri din împrumut, oricare dintre acestea două intervine prima şi un comision de angajament de 0,25% pe an aplicat la suma netrasă din împrumut şi plătibil semianual.
Impactul financiar direct al împrumutului asupra bugetului general consolidat este generat în principal de plata serviciului datoriei publice (respectiv dobânzi și comisioane aferente împrumutului) și în secundar de cheltuielile legate de implementarea corespunzătoare a programului, inclusiv privind auditul şi verificarea îndeplinirii indicatorilor.
Așadar, până să dăm toți banii înapoi într-o singură tranșă, va trebui să plătim, în perioada 2020-2023:
2020 – 18,21 milioane lei
2021 – 19,26 milioane lei
2022 – 30,31 milioane lei
2023 – 38,81 milioane lei
Proiectul spune că:
“Sumele trase din împrumut vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare”.
Ce se dorește, în teorie, conform aceluiași document:
„În ultimii ani autorităţile române au întreprins o serie de măsuri pe linia întăririi prevenţiei, prin: includerea în pachetul de servicii medicale de bază din asistența medicală primară a serviciilor medicale de prevenţie şi profilaxie, implementarea în cadrul unor programe naționale de sănătate publică a activităților de depistare a bolilor în faze incipiente, precum și includerea, în cadrul unor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, a screening-urilor organizate pentru depistarea precoce a cancerului și bolilor transmisibile. Totodată, în cadrul exerciţiului financiar 2014 – 2020, precum şi în cadrul împrumutului nr. RO-8362 acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în vederea susţinerii proiectului pentru reforma sectorului sanitar, au fost demarate, printre altele, o serie de programe de investiţii pentru dotarea cu echipamente medicale a unităților sanitare, inclusiv pentru screening, radioterapie şi imagistică”, menționează sursa citată.
În vederea consolidării bazei piramidei serviciilor medicale, Ministerul Sănătăţii propune implementarea unor măsuri prioritare complementare. Acestea au ca principal scop creșterea acoperirii cu servicii de asistenţă medicală primară pentru populaţia insuficient deservită şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor în sectorul sanitar, după cum urmează:
- diversificarea serviciilor medicale asigurate prin medicina de familie şi implicit o creştere a ponderii fondurilor alocate asistenţei medicale primare,
- asigurarea accesului persoanelor neasigurate la pachetul de servicii de bază în asistenţa medicală primară (atât pentru degrevarea serviciilor de urgenţă la care persoanele neasigurate apelează cel mai adesea chiar şi pentru probleme care nu reprezintă urgenţă medicală, dar şi pentru depistarea în stadii incipiente a unor boli ale căror costuri de tratament ar fi foarte mari dacă depistarea ar fi în stadii avansate de boală),
- implementarea unei scheme de ajutor de minimis pentru medicii de familie, în vederea asigurării unor condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii medicale şi furnizarea de servicii medicale de calitate,
- întărirea asistenţei medicale comunitare, în special în zonele slab deservite de servicii medicale;
- întărirea sistemului de achiziţii centralizate în sectorul sanitar, inclusiv realizarea acestor achiziţii de către Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate;
- îmbunătăţirea sistemelor informatice din sistemul de sănătate, pentru a permite interoperabilitatea acestora, în vederea asigurării unei utilizări mai eficiente a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate,
- măsuri în domeniul politicilor farmaceutice, inclusiv implementarea noii metodologii de evaluare a tehnologiilor medicale.
„Potrivit specificului acestui instrument de finanţare, tragerea sumelor în cadrul împrumutului se efectuează de către Împrumutat pe măsura îndeplinirii, într-o manieră satisfăcătoare pentru Bancă, a 8 indicatori de rezultat care stau la baza tragerilor, conveniți împreună cu aceasta în strânsă legătură cu obiectivele programului, menționate mai sus. Indicatorii au fost divizaţi în subindicatori/rezultate intermediare pentru a permite un ritm mai accelerat al tragerii sumelor împrumutului. S-a avut în vedere o distribuire relativ uniformă a sumei împrumutului pe indicatori, pornind de la impactul acestora în cadrul politicilor sectoriale”, menționează sursa citată.
3
2
