În economie, analfabetismul funcțional este mult mai mare decât înclinați dumneavoastră să credeți, susține Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice (ASE). El a dat și un exemplu în acest sens. Potrivit acestuia, în indicii privind libertatea România se află în apropierea țărilor bananiere.
„De exemplu, dacă eu aș ieși în Piața Romană (din București n.r.) și aș spune: „Salariul minim este o mizerie!”, sigur, argumentat, dar aș spune acest lucru, lumea ar citi placa aia și nu ar înțelege mare lucru. Salariul minim eu îl văd ca pe un preț minim de a cumpăra forță de muncă de pe piață. Nu are cum să ducă la ceva bun dacă ne gândim la viitorul României”, a spus Păun, într-o conferință organizată de Oxygen Events.
• Haideți să vedeți un alt analfabetism economic. Dacă venim și spunem că de libertatea noastră depinde dezvoltarea noastră, iar avem o problemă. Foarte mulți vin și spun: „Nu, neapărat dezvoltarea noastră trebuie ca dezvoltarea noastră să fie și prin stat sau în principal prin stat”. Nu e adevărat.
Intervenționismul întotdeauna alterează calculul economic, spune el.
„Când statul intervine nu o să știm ușor profitul și atunci nu acționăm pentru că ne e greu să-l calculăm. Ne distruge specializarea în producție pentru că statul vine și spune: „Îți dau salariul minim indiferent de educație, de ce faci tu pentru tine, tu primești de la tătuc treaba asta”. Ce să mă mai specializez eu în cazul ăsta? Intervenționismul generează stimulente negative la nivelul producției de bunuri și servicii: Hai să producem toți bani și lăsăm producția de cartofi că nu contează”, a mai afirmat Cristian Păun.
Potrivit acestuia, intervenționismul e o barieră întotdeauna pentru că presupune taxe, niște bariere.
„Intervenționismul duce pe termen lung la faliment. Am intrat o dată în faliment din cauza lui și am suferit destul de mult. Intervenționismul întotdeauna distorsionează concurența. Statul este cel mai greu de concurat în toate direcțiile. Toate astea sunt argumente teoretice care pot fi dezvoltate în pagini întregi de economie. Au fost dezvoltate de-a lungul istoriei economice”, a explicat el.
• Un studiu din 2018 demonstrează clar că între libertatea economică, creștere economică sau dezvoltare economică, dacă vorbim de sărăcie, există o legătură clară: Cu cât ești mai liber, te dezvolți mai mult și scapi de problema sărăciei.
• Unde merge România în viitor? Care e modelul de dezvoltare a României, privit de data aceasta nu din perspectiva deficitului, ci prin prisma libertăților cu cine semănăm și cum ne dezvoltăm?
El a dat câteva exemple cu locul României pe indici ce țin de libertăți:
• Indicatorul libertății economice arată că printre primele locuri se situează Elveția. Nu are salariul minim. Noi ne aflăm pe locul 37.
• Pe ușurința de a face afaceri suntem pe 44. În top 10 apar Danemarca, Suedia, Elveția.
• În indicele global al competitivității în top 10 apar Elveția (nu are salariu minim), Germania (are salariu minim introdus din 2015, dar introdus sectorial pentru frizerii și alte servicii unde sunt probleme. Este orar, se negociază între patronate și sindicate), Suedia, Danemarca. Noi suntem pe locul 52 și stagnăm.
• Indicele corupției: România e pe 63 în lume.
• Indicele dezvoltării umane: România este pe locul 52. În top sunt Norvegia, Germania, Elveția.
• Indicele prosperități: Norvegia, Danemarca, Suedia, Elveția (în top 10). România e pe 45.
De asemenea, el a mai spus și care sunt țările din apropierea României în acele topuri:
• Dacă ne uităm pe indicele libertății economice, avem o ușoară ameliorare. Vecinii noștri sunt Vanuatu, Macao, Botswana și Rwanda.
• Dacă ne uităm la ușurința cu care se fac afaceri, vecinii sunt Serbia, Belarus, Moldova, Ungaria.
• La indicele competitivității globale vecini sunt Mauritius, Uruguay, Kuweit.
• Indicele corupției: cu Malaezia, Ungaria.
• Indicele dezvoltării: Belarus, Bahamas, Federația Rusă.
• Indicele libertății civile: vecinii noștri sunt Vanuatu, Samoa, Polonia, Africa de sud.
5
3
