Consiliul apreciază că, în principal, variațiile nominale proiectate ale celor mai importante categorii de venituri fiscale sunt aproximativ în linie cu cele ale bazelor macroeconomice relevante în primii doi ani acoperiți de Strategie, excepție fiind:
• evaluarea veniturilor din TVA în anii 2021-2022, pare a indica o supra-estimare pentru primul an în raport cu baza macroeconomică aferentă (consumul populației exclusiv autoconsumul) și o inversare a acestei deviații în al doilea an;
• estimarea veniturilor din accize este considerată de CF ca fiind optimistă, și nu ia în considerare recenta abrogare a supraaccizei pentru carburanți începând din 1 ianuarie 2020. CF consideră relativ riscant ca impactul acestei măsuri să nu fie luat în calcul, având în vedere atât impactul bugetar asociat (estimat a fi de circa 0,4% din PIB la nivelul anului 2020), cât și stadiul avansat al parcursului legislativ al acestei măsuri;
• abrogarea menționată mai sus, include și supra-impozitarea locurilor de muncă part-time, măsură care inclusă în proiecție ar fi sporit realismul acesteia, simultan cu reducerea nivelului veniturilor.
Conform Consiliului fiscal, politica fiscal-bugetară este dezirabil să poată gestiona riscuri şi situaţii neprevăzute fără a fi nevoită să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor şi veniturilor, cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic şi social, şi să respecte principiul echităţii intergeneraţionale. Acest deziderat este cu atât mai relevant în condițiile unui mediu internațional marcat de mari incertitudini și multiple evoluții potrivnice.
• CF apreciază că balanţa riscurilor în ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară în anii următori înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat).