Cei mai bogați 0,01% dintre români ascund de Fisc un sfert din veniturile lor, iar restul ascund mai puțin de 5%, reiese din studiul ”Pauperitatea Fiscala a României”, realizat și lansat joi de Cornel Ban de la Copenhagen Business School și Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung. "Este un fapt demonstrat științific ca datorita influenței lor politice și accesului la servicii profesioniste în materie fiscală și de gestionare a activelor, cetățenii cu cele mai mari averi dintr-o societate sunt mai dificil de impozitat în comparație cu cetățenii care au venituri medii sau scăzute. Este greu de crezut că România ar putea fi o excepție de la aceastã legitate socio-economica", arată studiul.

Cei mai bogați 0,01% dintre români ascund de Fisc un sfert din veniturile lorFoto: sxc.hu

"Nu este niciun motiv serios pentru care România sa nu fie altfel și mai ales pentru un Guvern rațional cu colectare slabă această situație ar trebui sa fie o baza de reforme fiscale care sa ajute colectarea", se arată în documentul care citează un alt studiu.

Potrivit acestuia, în România averea la nivelul gospodariilor nu este insignifianta. "Vorbim de 425 miliarde lei în 2017, bani deținuți de cei mai bogați 10% (care dețin 60% din bogăția totală) și de milionari (cunoscuți în termeni financiari sub denumirea de" persoane cu disponibilități financiare ridicate" sau persoane ale căror active investibile, precum acțiunile și obligatiunile, depășesc un milion de dolari)", menționează sursa citata.

Conform Global Wealth Report întocmit de banca elvețiană Credit Suisse, știm ca în 2017 în România existau 14.302 persoane cu o avere cuprinsă între 1-5 milioane dolari, 1.042 persoane cu o avere între 5-10 milioane și 26 persoane cu peste 100 milioane dolari. Per ansamblu, aceste persoane reprezintă segmentul de 0,01% cei mai bogați rezidenți.

Studiul mai spune că ar fi fost de așteptat ca Directia de mari contribuabili din ANAF să își concentreze eforturile asupra celor care au avut de câștigat de pe urma acestui îndelungat ciclu de expansiune economică.

În intervalul 2012-2015 ANAF a auditat 96 persoane din procentul de 0,01% persoane cu cele mai mari averi, iar suma totala a banilor (reprezentând impozite) recuperați a fost meschina, de 35 milioane lei (7,4 milioane euro), respectiv costul a 2 vile în centrul Bucureștiului.

"Este de remarcat inexistenta datelor pentru perioada 2015-2018, anii în care s-a înregistrat creșterea economică cea mai intensă. În ceea ce priveşte impozitarea creșterii explozive a pieței imobiliare, este de ajuns sa spunem că ponderea impozitelor pe bunurile imobile (preponderent imobiliare) a rămas în jurul valorii de 0,6% din PIB (Eurostat)", precizează studiul.

Potrivit documentului, societatea românească va trebui să decidă dacă va fi nevoită să taie bani de la spitale, școli, cercetare sau infrastructura sau va cere factorului politic să ia în serios taxarea adecvată a acestor surse de avere în cazul persoanelor situate peste un anumit prag.

"În practică, asta înseamnă o taxă progresivă pe marile averi. În SUA, de pildă, s-a propus 2% pe averi de peste 50 milioane dolari și 6% la cele peste 1 miliard dolari. Impozitarea acestor forme de avere nu este așa de dificilă pe cât pare dacă ANAF ar avea personal adecvat calitativ și cantitativ", menționează sursa citată.