Cursul euro a trecut vineri de pragul de 4,8 lei, leul pierzând circa doi bani în fața monedei unice. Până la finalul acestui an, specialiștii în trading spun că moneda națională ar putea ajunge la 4,85 de unități în fața euro, cursul valutar fiind o supapă prin care dezechilibrele din economie respiră. Cu un deficit bugetar care ar putea urca în acest an la 4,6% din PIB și cu un consum din import care a dus deficitul comercial la 17 miliarde de euro, să nu ne mirăm că euro se apreciază în fața leului.
De ce crește cursul?
Profesorul de economie Cristian Păun explică: ”Încep prin a vă mărturisi ce ne spunea profesorul nostru de macroeconomie în anul 1 de facultate: diferența dintre leu și marca germană e ca diferența între Dacie și Mercedes. Vă e clar, așadar, că fără performanță în plan economic nu ai cum să ai o monedă stabilă sau puternică. Slăbiciunea leului pleacă de aici. Sau puterea lui.
În altă ordine de idei, cursul de schimb este raportul dintre prețul unui hamburger în lei de la McDonalds (Piața Romană, dacă vreți) și prețul unui hamburger în Euro tot de la MCDonalds (din Berlin sau Paris). Dacă vreți, puteți pune în calcul tot meniul de la McDonalds. De fapt, îl puteți adăuga și pe cel de la KFC. Și multe alte bunuri. Un coș de bunuri. Ceea ce înseamnă că, dacă prețrile coșului de bunuri în lei cresc mai mult decât prețurile coșului de bunuri în Euro (meniurile acelea), avem o creștere a cursului de schimb. O depreciere a leului adică. Altfel spus, dacă inflația în România e mai mare decât în Zona Euro, e normal să avem depreciere a leului. E mai mare inflația la noi? Cu cât? E în creștere această inflație în ultimii ani? Cu cât?
Când imporți mai mult decât exporți, cererea de valută pe piață e mai mare decât oferta de valută. Cu cât deficitul e mai mare, cu atât presiunea pe cursul de schimb e mai mare. A crescut importul total în ultimii ani în România? Mai mult decât exportul total? Cu cât? De ce a crescut? Știți cu câte milioane de euro crește lunar acest dezechilibru în ultimii ani? V-ați întrebat de ce importăm mai mult decât exportăm? Poate pentru că am crescut irațional și din pix costuri de producție (salarii) și nu am stimulat investițiile în producție. Zic și eu. Nu doar eu...
Dacă guvernele înregistrează deficit în creștere (cheltuiește mai mult decât obține ca venituri, în mare parte din taxare) un investitor străin va privi cu ochi buni asta? Va vrea să vină aici cu capitalul său? Să îl ofere pentru a fi combinat cu alți factori de producție? Sigur că nu. De România se fuge în ultimii ani. Fuge propriul popor, darămite investitori comparați cu câini care nu fug de la măcelărie. Valuta ne scapă printre degete. O ridică alții din jur. Mai inteligenți ca noi. Mai educați. Dacă mai ai și politicieni care pun paie pe foc și destabilizează și mai mult economia și țara, mila și sila străinilor va fi și mai mare. Și deprecierea și mai mare. Desigur, noi suntem daci și nu avem nevoie de nimeni. Nu vrem să fim colonia nimănui. Dar ne place să importăm mașini de lux.
Mai mult, dacă dobânda reală la lei e mai mică decât dobânda reală la Euro asta înseamnă că la noi se economisește mai mult decât se economisește în altă parte. Sau, mai exact, se creditează mai puțin decât se economisește. Tot mai puțin. Economiile băltesc. Cele în lei. Asta prăbușește dobânda reală la lei. Capitalurile fug în afară. Sau nu vin într-un ritm suficient aici. Asta depreciază și mai mult moneda. Presiunea e suplimentară. Știți cât e raportul depozite / credite? De ce e supraunitar? De ce crește în ultimii ani?
Dacă vă întrebați, dragi stângiști, de unde vine deprecierea aveți răspunsul acum. Deprecierea este un semn clar că mergem într-o direcție greșită. Și nu de azi, de ieri. E rezultatul incompetenței unor guvernări care acumulează deficite, datorii și vând iluzii. Mari iluzii. Care aruncă banii pe prostii. Care nu dezvoltă și înfundă națiunea. E efectul incompetenței celor care ar trebui să reformeze radical această țară. Și care mereu vă păcălesc, vă iau voturile și apoi vă pun să plătiți. Cu banii jos.
Soluția nu e nicidecum banca centrală și rezerva ei (mai ales cea în aur). Dimpotrivă. Cu cât apelăm la soluția monetară mai mult, ca să stabilizăm un curs ce o ia razna din incompetența politicienilor, cu atât necazul mai târziu va fi mai mare. Nota de plată pentru amatorismul celor de ne guvernează e mereu pe masă. Bani să avem”, spune Păun.
- Motivele deprecierii leului faţă de euro sunt în bună măsură de ordin extern
Motivele deprecierii leului faţă de euro sunt în bună măsură de ordin extern şi ţin de aversiunea investitorilor faţă de risc, în contextul epidemiei cu noul coronavirus, a declarat, pentru Agerpres, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist la XTB România. "Deprecierea pe care o vedem, de ieri şi de astăzi, se înscrie într-un trend mai vechi şi are cauze multiple. Faptul că atingem un prag simbolic normal atrage atenţia şi creează emoţie, dar nu este o surpriză. Motivele pentru această mişcare sunt în bună parte de ordin regional şi extern, probabil că nu exclusiv. Ce vreau să spun? Din punct de vedere extern şi regional, ne gândim la aspecte precum aversiunea faţă de risc care se manifestă în pieţe şi ţine de situaţia creată de coronavirus şi impactul economic care determină investitorii să dorească să se retragă spre zone mai sigure. Aceasta se vede bine şi pe monedele din regiunea noastră care oferă randamente mai bune în general decât cele din economiile majore. Al doilea aspect ţine de incertitudini locale de ordin economic şi politic. Vorbim de un deficit foarte mare, vorbim despre întrebarea dacă măsurile anunţate şi implementate sunt cele sustenabile şi ce se întâmplă cu situaţia politică, dacă vom avea sau nu guvern", a explicat Claudiu Cazacu.
El a adăugat că nu ar trebui să punem accentul pe situaţia politică de la noi şi a precizat că, în cazul în care lucrurile erau liniştite în lume, efectul pe curs era marginal.
- Reuters: Economia zonei euro a crescut peste aşteptări luna aceasta
Economia zonei euro a crescut peste aşteptări luna aceasta, arată rezultatele unui studiu realizat de compania de analize financiare Markit, un semn bun pentru Banca Centrală Europeană, care încearcă să redreseze creşterea şi inflaţia scăzută, transmite Reuters.
Conform datelor Eurostat publicate vineri, rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1,4% în ianuarie, în creştere comparativ cu 1,3% luna precedentă. Dar, în pofida creşterii, inflaţia din zona euro este sub obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.
Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a crescut în februarie la 51,6 puncte, de la 51,3 puncte luna precedentă, potrivit unei estimări a companiei Markit, cu sediul la Londra. Analiştii se aşteptau ca indicele să se situeze la nivelul de 51 puncte.
Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.
"În pofida indiciilor preliminare privind impactul epidemiei cu noul coronavirus din China, indicatorul PMI s-a îmbunătăţit în februarie, în special în sectorul industriei din Germania, epicentrul scăderii activităţii economice", a apreciat Bert Colijn de la ING.
Indicatorul PMI care acoperă industria serviciilor a urcat la 52,8 puncte în februarie, de la 52,5 puncte luna precedentă, depăşind estimările analiştilor. Indicatorul PMI pentru industrie a crescut la 49,1 puncte februarie, de la 47,9 puncte luna precedentă. este cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni şi depăşeşte toate estimările analiştilor.
- Competitivitatea unei economii se reflectă sintetic în mărimea deficitelor și în capacitatea de finanțare a acestora
”Cursul de schimb, împrumuturile și dobânzile sunt variabile economice de piață, ce depind de competitivitatea economiei. Iar competitivitatea unei economii se reflectă sintetic în mărimea deficitelor și în capacitatea de finanțare a acestora. România este campioană în UE la deficite, atât la cel intern, cât și la cel extern”, scrie Daniel Oanță, fost jurnalist în prezent expert în cadrul Băncii Centrale.
”În ultimii 3-4 ani, n-am făcut altceva decât să construim cu migală și dedicație precondițiile unei crize bugetare și de balanță de plăți. Mai mult decât atât, ne-am asigurat că facem asta prin efectul legii, ca de exemplu legea salarizării sau a pensiilor. O guvernare responsabilă ar putea încerca să ajusteze controlat deficitele, însă o asemenea tentativă rațională a ajuns să fie ilegală și, ca atare, chiar neconstituțională. Exemplul este dat de legea pensiilor, dar nu este singurul. O majorare a tuturor pensiilor cu 40% este cu siguranță un demes irațional, chiar nebunesc în condițiile date, dar în aceeași măsură a renunța este acum cât se poate de ilegal. Ca atare, în an electoral, orice guvern ar veni la putere cu depline atribuții va trebui să respecte legea, în detrimentul rațiunii. Deasupra legilor subiective și chiar a Constituției, acționează însă obiectivele legi economice și ale pieței ce au prostul obicei de a nu ține cont de calendare electorale și pedepsesc fără indulgență. Acolo unde politicul ezită și întârzie să facă necesarele corecții de teama consecințelor electorale sau pentru că nu-i permite legea, instanța superioară nu stă pe gânduri și nu acordă termene. România riscă să ajungă la judecata piețelor, judecata este nemiloasă, iar verdictul este după colț și nu are nici simpatii, nici antipatii politice. Ne vor executa prin curs, dobânzi, inflație fără să se sinchisească de legile salarizării sau a pensiilor, curat neconstituțional. Definitiv și irevocabil”, spune expertul citat.
11
23
