Cum ar reacționa o bancă în situația unei epidemii sau a unei calamități? Studiu de caz

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 28 februarie 2020, 17:43 Economie | Finanţe & Bănci


Business continuity plan
Foto: smallbusiness.co.uk
​Nicolae Cinteză, șeful Supravegherii din BNR, spunea acum cu două zile că a început o verificare în bănci pentru a vedea dacă băncile au inclus în planul lor de continuitate a afacerii și ipoteza unei pandemii cauzate de coronavirus. Cum arată un asemenea plan, însă? Și mai ales, ce conține? HotNews a discutat cu mai mulți oficiali din diferite bănci, după care a obținut un asemenea plan. Iată despre ce e vorba în el.

Rezumat:
  • Fiecare bancă are un astfel de plan. Unele planuri conțin scenarii privind producerea a 30-35 de evenimente nedorite (de la cutremure la pandemii).
  • Alte bănci se mută în ”sedii ”din umbră” (centre de repliere a activității)
  • Altele mizează pe sisteme informatice de rezervă sau pe relocarea oamenilor
  • Fiecare plan de continuitate a afacerii analizează care din activitățile băncii sunt vitale, critice, secundare sau non-prioritare
  • Una dintre băncile din top 5 notează în planul ei de continuare a activității că va stabili centre de repliere pentru toate unitățile cu peste 7 salariati
Mai pe larg:
"Am discutat cu domnul Oprescu (Sergiu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor- n.n.) despre problema coronavirusului, despre aceste planuri de continuitate a afacerilor. Haideți să ne gândim: Ce se întâmplă dacă Doamne ferește se ajunge la o dezvoltare a problemei care să oblige băncile să închidă ghișeele? Se poate ajunge la situația în care se spune că de mâine timp de două săptămâni nu se mai lucrează cu publicul! Și atunci trebuie găsite soluții dacă nu le aveți deja incluse în planul respectiv. Vor exista neplăceri și probabil că în relațiile cu clienții o să aveți probleme pe partea de numerar sau de rambursări la credite", a explicat șeful Direcției de Supraveghere din BNR.

Mai întâi, trebuie spus că fiecare bancă are sau ar trebui să aibă aceste ”Planuri de Continuare a Activității” (Business Continuity Plan). Ele conțin mai multe scenarii- unele merg pe 10-15 scenarii iar cele mai stufoase merg ajung la 35 de scenarii privind apariția unor evenimente nedorite. Aceste evenimente pot varia de la un cutremur major care ar afecta activitatea economică, la apariția unei epidemii sau paralizarea traficului.

Aceste Planuri nu trebuie avizate obligatoriu de către BNR, ci doar consultate pentru a vedea dacă acoperă principalele riscuri care pot apărea. Evident, orice recomandare pe care o face Banca Centrală este aplicată însă la virgulă.




Pentru o bancă, apariția unei crize reprezintă apariția unei situații de risc operational de origine naturala, tehnica sau umana, care poate sa dea nastere la prejudicii importante materiale si /sau umane/ si de imagine.

Potrivit documentului consultat de HotNews.ro, planul de continuitate( PCA) ”consta intr-un ansamblu de masuri care vizeaza sa asigure, conform unor scenarii determinate, continuitatea activitatilor vitale ale bancii, sau in cel mai rau caz, mentinerea lor temporara la un nivel redus, apoi reluarea graduala a tuturor activitatilor bancii”.

”Întotdeauna se formează o Celula de Criza, fie că e vorba de apariția unei epidemii, fie că e un cutremur, Doamne ferește”, spun 3 oameni din bănci diferite, familiarizați cu asemenea planuri. Celula de criză are două niveluri: primul e cel decizional, iar al doilea e cel operațional. Dacă banca face parte dintr-un Grup financiar cu divizii de leasing sau de alte operațiuni, celula de criză e formată la nivelul fiecarei entitati din rețea. Componenta operationala este cea care va actiona efectiv pentru punerea in aplicare a PCA.

Puțini știu că băncile au în aceste planuri, stabilite locații secundare în care să își mute activitatea. Dacă de pildă un cutremur puternic ar dărâma sediul principal al unei bănci, aceasta și-ar reloca activitatea într-un sediu de rezervă, necunoscut publicului, denumit ”centru de repliere”. Centrul de repliere (locația secundară a băncii)- arată documentele consultate de HotNews.ro- reprezintă spatiul alocat pentru PCA intr-unul din sediile băncii (proprietatea ei sau un spațiu închiriat), pentru desfasurarea activitatilor specifice Celulei de Criza.

De asemenea,, băncile dispun și de un centru de back-up al datelor- spatiul alocat si dotat cu echipamentele informatice si de telecomunicatii necesare pentru PCA informatic.

Apoi, fiecare plan de continuitate a afacerii clasifică activitățile în vitale, critice, secundare și non-prioritare.





A califica o activitate inseamna a stabili care dintre cele patru definitii de mai jos se aplica activitatii respective, avand in vedere importanta activitatii raportata la scara entitatii analizate.

1. Activitate vitala: activitate a carei efectuare este fundamentala /obligatorie pentru structura analizata.
În caz de întrerupere a activitatii, consecintele vor fi considerate inacceptabile de catre conducere (consecinte financiare extrem de importante, necesitatea modificarii majore si durabile a strategiei, degradare foarte puternica a imaginii de marca, sanctiuni legale majore fara posibilitate de negociere cu autoritatile de tutela).

2. Activitate critica: activitate a carei efectuare este de dorit pentru structura analizata, dar care nu are un caracter obligatoriu. În caz de întrerupere a activitatii, consecintele sunt considerate de catre conducere foarte îngrijoratoare sau chiar inacceptabile, dar fara a pune în pericol supravietuirea structurii în caz de criza (consecinte financiare importante, necesitatea modificarii strategiei, degradare puternica a imaginii, sanctiuni legale majore, dar cu posibilitate de negociere cu autoritatile de tutela).

3. Activitate secundara : activitate a carei efectuare este de preferat, pentru buna desfasurare a operatiunilor în cadrul structurii analizate, dar a carei întrerupere poate fi considerata ca acceptabila in cazul unei crize.

În cazul întreruperii activitatii, consecintele sunt considerate ca fiind îngrijoratoare dar potential acceptabile într-un context de criza (consecinte financiare moderate fara afectarea strategiei, degradare semnificativa a imaginii sale de marca, sanctiuni legale minore, dar cu posibilitate de negociere cu autoritatile de tutela).

4. Activitate neprioritara: activitate ce poate fi suspendata în perioada de criza fara prejudiciu pentru structura. Resursele care participa la efectuarea activitatilor neprioritare în mod nominal pot fi redistribuite pentru reluarea activitatilor « vitale », « critice » sau « secundare » în modul redus.

In situatie de criza, vor fi reluate in prima etapa, activitatile vitale si apoi cele critice
O solutie de continuitate a activitatii este un raspuns tehnic si/sau organizatoric ce permite acoperirea unui sau mai multor scenarii de criza care au in vedere indisponibilitatea partiala sau totala a resurselor.

Pentru ca procesele sa aiba loc, trebuie sa existe urmatoarele categorii de resurse principale: resurse umane, imobiliare, tehnice și prestatori externi. Planul de Continuitate va viza lipsa acestor resurse, care vor constitui scenariile de referinta pentru PCA, respectiv:
1. Indisponibilitatea / pierderea de resurse umane
2. Indisponibilitatea / pierderea de resurse imobiliare
3. Indisponibilitatea / pierderea de resurse tehnice
4. Intreruperea furnizarii serviciilor de catre prestatorii externi

”Solutiile, care acopera in totalitate sau partial scenariile de referinta, sunt prezentate mai jos.
Pentru scenariul de referinta „Indisponibilitatea / pierderea de resurse umane”, solutiile alternative pot fi :
a) definirea personalului cheie si a inlocuitorilor pentru acesta;
b) identificarea persoanelor cu formare plurivalenta. Directorii de resurse umane vor organiza si planifica realizarea actiunilor prevazute la punctul a.
c) implicarea echipelor transversale suport / personalului cu activitati neprioritare;
d) determinarea resurselor umane care pot fi atrase temporar, de la alte unitati din cadrul retelei”, arată documentul consultat de noi.

Altă bancă din top 5 notează în planul ei de continuare a activității că va stabili centre de repliere pentru toate unitățile cu peste 10 salariati. În cazul celor cu un număr mai mic de salariați. ”nu se vor stabili centre de repliere. In situatie de criza, personalul din acest tip de unitati va fi redistribuit catre alte unitati care-si desfasoara normal activitatea, in scopul preluarii fluxului de clienti si de operatiuni al unitatii afectate”, se arata in Planul consultat de HotNews.ro

  • În plus, băncile își vor fixa câteva unități dedicate exclusiv gestiunii numerarului. Deși Nicolae Cinteză spunea că există riscul ca în cazul unei pandemii oamenii să nu își achite ratele la credite, bancherii spun că acest risc e minim. ”În cele mai multe cazuri, în convențiile de credit încheiate avem prevăzută posibilitatea de a preleva unilateral rata la împrumut. Cazurile în care debitorul are contul la alte bănci și vine să achite rata în numerar este marginal”, au spus reprezentanții unor bănci.

Planul de Continuitate a Activitatii (PCA) mai cuprinde: Planul de Activare a PCA; Planul de Repliere al Utilizatorilor (PRU), Planul de Reluare a Activitatii (PRA) și Planul de Reintoarcere la Normal (PRN).

”Periodicitatea testelor este cel putin anuala. Bilanturile testelor efectuate, care cuprind si incidentele inregistrate si planurile de actiuni rectificative vor fi formalizate pentru fiecare unitate testata si vor fi validate de catre responsabilul Celulei de Criza. Acestea vor fi transmise boardului care va analiza bilantul testelor”, se arată în documentul consultat de HotNews.ro.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





6103 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by