Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
„Totuși, riscul recesiunii în 2020 este substanțial și în creștere pe măsură ce COVID-19 oprește segmente mari ale economiei europene și aduce perturbări lanțurilor de aprovizionare și modelelor comerciale”, se arată în document.
Deficitul și sprijinul economic
Potrivit acestuia, creșterea va trebui să fie sprijinită substanțial de stimulente fiscale coordonate la nivel național și european.
• Estimăm că sprijinul se va concentra pe cheltuielile fiscale pentru a ține sub control boala, amânarea impozitelor, sprijin în privința lichidităților companiilor puternic afectate, precum transport, turism și forța de muncă.
• Se vor furniza lichidități sectorului financiar. În plus, UE a lansat o inițiativă de răspuns la COVID-19 în valoare de 37 miliarde euro destinată sistemelor de sănătate, IMM-urilor, piețelor muncii și altor părți vulnerabile ale economiei europene.
„Pentru a răspunde consecințelor COVID-19, deficitul fiscal este de așteptat să crească la circa 5,5% din PIB în 2020, de la un deficit planificat de 3,6%. În plus, presiunea pe deficit vine de la noua lege a pensiilor care stipulează o creștere cu 40% din septembrie 2020”, menționează sursa citată.
• Odată ce impactul COVID-19 se va disipa, ne așteptăm ca deficitul să urmeze o ajustare în jos, de cel puțin 0,5 puncte procentuale pe an, în conformitate cu procedura de deficit excesiv.
• Creșterea deficitul va duce datoria publică la 41% din PIB la finalul anului 2022, de la 36,3% în 2018. În ciuda acestui lucru, rămâne cea mai scăzută datorie din UE.
Sărăcia ar putea crește
„Sărăcia este de așteptat să crească. În timp ce veniturile celor mai săraci vor continua să fie suportate de programele de asistență socială, 15% din angajații adulți sunt în risc de sărăcie și vor fi vulnerabili financiar când se vor îndepărta de activitatea economică”, se spune în raport.
Pe termen scurt, provocarea cheie este reprezentată de ținerea sub control a crizei COVID-19 și limitarea consecințelor asupra sănătății și economiei.
• O criză mai lungă și mai profundă decât cea anticipată ar afecta perspectivele de creștere și ar provoca daune semnificative companiilor și locurilor de muncă, ridicând în același timp șomajul și sărăcia.
„O încetinire îndelungată a economiei europene, în special a Germaniei și Italiei, principalii parteneri comerciali ai României, ar pune presiune suplimentară asupra economiei interne. Pe de altă parte, un stimulent fiscal țintit, coordonat la nivel național și european, ar limita efectele crizei și ar stimula recuperarea”, informează Banca Mondială.
Potrivit acestuia, impactul economic și al pieței muncii la nivel european al COVID-19 va afecta 18% dintre cetățenii români cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani care locuiesc în UE și familiile lor din România.
Pe termen mediu, concentrarea asupra politicii fiscale ar trebui rebalansată gradual spre mobilizarea investițiilor, în special prin fonduri europene pentru a susține calea convergenței și a incluziunii sociale.
• Reformele ar trebui să țintească și să îmbunătățească eficiența administrației publice, responsabilitatea și eficiența companiilor de stat, predictibilitate, precum și creșterea capitalului uman pentru a crește potențialul creșterii economiei.
Europa şi Asia Centrală: Sistemele de sănătate, plasele de siguranță și sprijinul acordat companiilor au o importanță critică pentru protejarea cetățenilor și a surselor lor de venit
Conform unui comunicat de presă al instituției, politicile publice decisive în prioritizarea investițiilor în sistemele de sănătate și care reprezintă plase de siguranță pentru cetățeni, în special pentru cei mai vulnerabili, au o importanță critică pentru reducerea impactului pe care îl are pandemia de COVID-19 (Coronavirus) la toate nivelurile în Europa și Asia Centrală.
În plus, spune Banca Mondială, țările din această regiune pot contribui la susținerea activității economice prin sprijinirea sectorului privat cu credite temporare acordate persoanelor juridice, cu reduceri fiscale sau cu amânări la plata unor impozite. Întreprinderile mici și mijlocii care suferă de pe urma impactului pandemiei ar putea obține beneficii semnificative constând în subvenții bine direcționate acordate de autoritățile guvernamentale.
“În această perioadă extrem de dificilă, este imperios necesar ca autoritățile să acționeze în mod decisiv,” a declarat Cyril Muller, Vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. ”Acest lucru implică măsuri rapide de consolidare a sistemelor de sănătate și a plaselor de siguranță din domeniul social, măsuri de sprijinire a sectorului privat și de menținere a stabilității financiare și a încrederii publice - factori critici pentru cetățeni”.
Proiecțiile privind implicațiile economice ale COVID-19 sunt supuse unor incertitudini majore. Prin urmare, raportul conține și o serie de simulări pentru a ilustra între ce limite se pot manifesta ritmurile de creștere în contextul pandemiei", a declarat Asli Demirgüç-Kunt, Economist-șef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală..
Proiecțiile privind implicațiile economice ale COVID-19 sunt supuse unor incertitudini majore. Prin urmare, raportul conține și o serie de simulări pentru a ilustra între ce limite se pot manifesta ritmurile de creștere în contextul pandemiei", a declarat Asli Demirgüç-Kunt, Economist-șef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală..
*Conform scenariilor, creșterea regională va fi afectată de recesiune în anul 2020, contractându-se cu −4.4% până la −2.8%, sub presiunea pandemiei de coronavirus, înainte de a-și reveni în 2021 pe măsura introducerii unor măsuri de politici publice, a revenirii graduale a prețurilor la nivel mondial și a reconsolidării relațiilor comerciale.
”Distanțarea socială și suspendarea activităților comerciale neesențiale și a școlilor sunt măsuri necesare pentru a reduce propagarea pandemiei și pentru a salva vieți omenești,” a mai afirmat Asli Demirgüç-Kunt.
În acelaşi timp, spune el, politicile publice trebuie astfel elaborate încât să ducă la o minimizare a costurilor economice ale acestor măsuri și să asigure un proces de revenire cât mai scurt, reluat imediat ce pandemia se încheie.”
- Măsurile de sprijin, cum ar fi transferul de fonduri sau subvențiile pentru instituțiile din domeniul sănătății, menite să vină în sprijinul persoanelor și familiilor vulnerabile, scutirile temporare de la plata unor impozite și creditele fiscale vor avea o importanță vitală pentru amortizarea șocului generat de recesiune și pentru păstrarea locurilor de muncă, se arată în cadrul raportului.
- Pandemia de COVID-19 s-a produs într-un moment în care regiunea este afectată de o serie de vulnerabilități. Ritmul de creștere pe piețele emergente și la nivelul economiilor aflate în curs de dezvoltare în Europa şi Asia Centrală a încetinit la 2,2% în anul 2019. Începând cu luna februarie, regiunea a depus eforturi susținute pentru a putea face față atât crizei imediate din domeniul sănătății, cât și provocărilor pe termen lung generate de pandemia globală.
*Scenariile din raportul citat au la bază cifrele obținute până la data de 20 martie 2020.
Pune un minus inainte si sa speram ca e cu o singura cifra dupa.
Asta imi aduce aminte de acel "-Economia duduie!" a lui Tariceanu in momentul in care Obama anunta criza financiara in 2008.
bogatii devin mai bogati
puterea se polarizeaza si mai mult
cat despre cresterea de 0,3% ... probabil estimarea a facut-o Turcan cu Orban in pat aseara la tigara dupa.
Romania si romanii sa fie extrem de fericiti daca PIB-ul se va contracta cu doar -10 % desi mai realist e minus 20-30%