Întâlnire online

VIDEO Criza coronavirusului a conturat „pungile de sărăcie”: Povestea lui Bebe/ Despre ce e de făcut și ambiția pe care trebuie să o avem, vorbește expertul Bogdan Suditu. Propaganda populismului o să ne aducă tot aici peste 10-15 ani

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Marţi, 14 aprilie 2020, 15:43 Economie | Finanţe & Bănci


Ce trebuie facut dupa criza coronavirusului - Bogdan Suditu, conf. univ. dr. in Departamentul de Geografie Umana si Economice - Universitatea Bucuresti
Foto: Hotnews
De când a venit peste noi criza coronavirusului, mulți români au revenit în țară. Din păcate, statul nu a fost pregătit să-i primească, neexistând oportunități pentru ca aceștia să rămână, susține Bogdan Suditu, specialist în geografie socială, conferențiar univ. dr. în Departamentul de Geografie Umană și Economică a Facultății de Geografie a Universității București. În cadrul unei întâlniri online #deladistanta el a spus povestea lui Bebe (Vezi la finalul articolului), un om care vrea să muncească, iar acum, din cauza restricțiilor, nu se știe cum trăiește, despre cum crizele au modelat societatea românească, despre greșelile partidelor care ne conduc, ambiția și disciplina de care avem nevoie și ce trebuie făcut în continuare.


Foarte pe scurt:

• Unele crize au modelat societatea românească
• Nu am învățat aproape nimic din momentul anului 2008
• Totdeauna crizele, dacă n-au încercat să fie exploatate spre profesionalizare, nu pentru câștigarea de capital electoral, au dus la populism de fiecare dată
• Partidele cele mai de stânga din România au luat măsuri de dreapta
• PSD, FSN, PDSR cum s-a numit el, a privatizat stocul de locuințe, industria, într-un mod aleatoriu și la grămadă fără niciun fel de rațiune și logică
• Dacă stânga vine astăzi cu legi care să nu aibă o anumită logică, o să ne aducă peste 10-15 ani în același punct și o să ne întrebăm: Oare de ce?
• Această izolare câteodată dă timp și la mai multă reflecție critică. Mai apar întrebări: La noi de ce lucrul ăsta nu se poate face?
• Ar trebui să conservăm hărți ale producătorilor agricoli, rețele ale producătorilor individuali
• Aștept ca după această criză să regândim geografia economică a României, harta, în așa fel încât să cunoaștem noile resurse, noile activități
• În agricultură, în România, în momentul ăsta sunt foarte puține oportunități de a lucra
• Românii care au revenit în țară din cauza coronavirusului vor pleca pentru că noi nu ne-am pregătit să-i primi înapoi
• Sper să vedem împreună harta economică a României. Statul trebuie să redevină stat.
  • Societatea de astăzi, tinerii de astăzi, copiii noștri au nevoie de altceva
  • Povestea lui Bebe, la finalul articolului




Un nou pas în evoluția noastră ca societate?


“Ar putea fi. Au mai fost momente de criză în care societatea s-a schimbat. Cele pe care eu le-am trăit sau pe care le-am documentat mai mult. Ar fi criza economică din 2008-2009, o altă criză a fost momentul anilor ‘90 pentru România și țările din Est. Pe acestea eu le-am trăit, deci am o experiență trăită pe care o simt și o pot detalia”, spune Suditu.

Pe de altă parte, spune el, sunt alte două crize ale secolului care au schimbat foarte mult fața societății românești. Mă refer la momentul de final de al doilea război mondial, instaurarea regimului comunist și sfârșitul primului război mondial.

• Sfârșitul Primului Război Mondial. Mi se pare că acesta este momentul în care societatea românească s-a schimbat cel mai mult. De la practicile individuale, de la ideea de Românie care s-a schimbat, până la o societate care a devenit mai prosperă în foarte multe componente, atât urbane cât și rurale, de la o clasă politică de dinainte de război care avea anumite valențe și valori, până la situația de după primul război mondial în care toate lucrurile au explodat într-o anumită căutare de modernitate, dar care a impus și foarte multe schimbări pe toate nivelurile de societate.

„Întorcându-mă la ce se întâmplă acum, care ar fi așteptarea mea după acest moment de cotitură, ar fi să tragem învățămintele cele bune și să nu le uităm. De fiecare dată, dacă nu a existat o presiune a societății asupra decidenților, asupra celor care creează politici publice, care creează legislație care pun în practică toate lucrurile acestea în așa fel încât lucrurile să se îmbunătățească pentru mai mulți, oamenii uită și, evident, rezultatele sunt nule”, spune el.


Un rezultat bun în urmă cu circa 100 de ani, iar unul nul foarte recent


"Un rezultat care nu a fost nul a fost momentul 1918 – 1920. A fost o presiune atât de mare atunci a societății asupra decidenților pentru a crea schimbare, încât societatea românească de la 1925 – 1930 nu mai semăna absolut deloc cu cea de la 1918. Mă refer la un domeniu în care eu mă simt confortabil, la locuire. Lucrurile s-au schimbat, iar politicile publice au avansat foarte mult sub presiunea societății civile, fricii de societate să nu reacționeze greșit. S-au făcut foarte multe legi bune, iar banii s-au orientat către dezvoltare. Evident, nu toate au mers foarte bine", spune Suditu.

  • M-aș duce la o altfel de criză. Cea din 2008. Într-o primă etapă am fost cu toții foarte îngrijorați. Ne-am gândit că poate ne-am lansat în achiziționarea apartamentelor la niște prețuri care erau departe de orice valoare a apartamentelor respective, în contextul în care nu aveam niciun fel de politică în materie de locuire, ci doar mici progrămele care nu făceau absolut nimic. Din păcate, am uitat foarte repede. Au fost câteva programe care au mișcat un pic economia, mă refer a Prima casă, după care ne-am lăsat într-un „dolce caliente” care, din păcate, a creat și va crea probleme.

"După momentul crizei din 2008 s-au scris cărți despre cum ar trebui să fie viața după criză, cum ar trebui să ne regândim economia. Au explicat această ciclicitate: economie, creștere, descreștere, lebădă neagră, ruptură, criză socială. Tot timpul ar trebui să ne așteptăm la lucrurile respective. Nu știm când vin și de unde vin", își amintește profesorul.

Partea proastă e, mă refer la momentul 2008, că nu am învățat aproape nimic.

"Nu am schimbat nimic din ceea ce ar fi fost fundamental. Am lăsat în continuare ca în societate să se descurce fiecare, ca un soi de politică publică, să nu stabilim prea multe reguli care să îngrădească sectorul speculativ, să nu creăm prea multe reguli de planificare urbană ca nu cumva să deranjăm potențialii plătitori de TVA. Am greșit foarte mult. Oportunitățile de a schimba ceva fundamental în acel moment de criză, le-am ratat", afirmă Bogdan Suditu

  • Puteam să fim o altă națiune astăzi care să fi integrat, valorificat toate oportunitățile de finanțare europeană, care să fi discernut foarte clar ce a fost rău și ce e bine, care sunt țintele și care sunt obiectivele în materie de economie, de locuire, de calitatea vieții, de sănătate publică pentru populația noastră. Nu am făcut lucrul ăsta.

Ce trebuie făcut imediat după ce se termină criza coronavirusului


"Dacă și după această criză, în următoarele luni, nu ne așezăm la masă tihnit, niște oameni responsabili cu responsabilități, care pot să facă lucruri și care după un dialog intensă să asume că sunt zece lucruri de făcut, că sunt lucruri pe care le-am făcut greșit în urmă și că acest lucru nu trebuie să se mai repete, înseamnă că nu am învățat nimic", spune el.

  • Totdeauna crizele, dacă nu au fost gestionate cu seriozitate și dacă n-au încercat să fie exploatate spre profesionalizare, nu pentru câștigarea de capital electoral, au dus la populism de fiecare dată.
  • Ce partide să vă spun? 1918 – 1920? Multe dintre partidele apărute atunci nu aveau idei. Habar n-aveau. Erau pur și simplu niște oameni care aveau dorința de a parveni și vânturau idei care plăceau poporului.

Dacă nu stopăm și nu venim cu idei foarte concrete, cu politici care să reprezinte ideologiile partidelor așa cum sunt ele definite înseamnă că nu am avansat deloc.


"Astăzi vorbim, din păcate, despre stânga și dreapta și știm ce înseamnă în termeni de ideologie. De fapt, partidele cele mai de stânga din România au luat măsuri de dreapta. Să mă refer la faptul că PSD, FSN, PDSR cum s-a numit el, a privatizat stocul de locuințe, industria, într-un mod aleatoriu și la grămadă fără niciun fel de rațiune și logică: ce păstrăm, care este rațiunea economică pentru care un anumit segment pentru zonă de locuire poate să treacă din proprietate publică în proprietate privată, care sunt industriile strategice pe care le păstrăm? Ce vindem? Doar activitatea întreprinderii și promisiunea retehnologizării cu un 1 dolar sau și terenul de dedesubt pe care îl speculăm astăzi? Asta a fost stânga", a explicat Suditu.

  • Dacă stânga îmi vine astăzi cu legi care să nu aibă o anumită logică, nu fac decât populism și contribuie la ceea ce spuneam: Nu la profesionalizare, nu la un proiect de țară ci, din contră, la o propagandă ieftină pe care în contextul sistemului de vot de astăzi s-ar putea să le aducă foarte mult câștig.

Ca națiune, o să ne aducă peste 10-15 ani în același punct și o să ne întrebăm:
Oare de ce?
Păi, iată de ce!

Ce ne lipsește


"Mi se pare că ne lipsește ambiția. Pare că ne lipsește ambiția ca indivizi, ca grupe profesionale, ca națiune, să plecăm din punctul A, să o lăsăm pe Miorița în pace, și să facem un pas înainte. Societatea de astăzi, tinerii de astăzi, copiii noștri au nevoie de altceva", afirmă specialistul în geografie socială.
  • Nu a existat acel fir conductor, acea ambiție de națiune care să spună: Oameni buni, avem șansa acum să mișcăm lucrurile. Haideți să tragem linie, ce avem voie să facem, ce nu avem voie nu pentru noi, ci pentru generația următoare, să nu ne fie rușine în fața lor și, mai ales, să nu simțim că am trăit o generație degeaba. Pur și simplu.
"Am fi putut fi mult mai departe. Nu am fost departe pentru că nu am avut o linie conductoare, această ambiție să ducem nația și țara către un alt punct mai bun", explică el.

Izolarea înseamnă reflecție pentru studenți

"Această izolare câteodată dă timp și la mai multă reflecție critică. Mai apar întrebări: La noi de ce lucrul ăsta nu se poate face? Câteodată ai răspunsuri. Câteodată răspunsurile sunt simple: Au existat inițiative politice dar care au fost stopate, anulate, în secunda următoare din ambiție. Nu pentru că erau rele", spune Suditu.

El a dat un exemplu:

Predau politici de locuire, planificare urbană. Încerc să le explic studenților, câteodată, care sunt elementele juridice care au creat niște construcții spațiale incredibile, gen: casa din mijlocul câmpului care, evident, e legală. Explic OUG 100, cu ultimele zile ale guvernului tehnlocrat, cu primele zile ale noului parlament legal ales și a venit noua majoritate care, ce a făcut în primele sesiuni? Fără niciun fel de dezbatere critică rațională, a anulat toate actele normative propuse de Guvernul anterior.

Să ne întoarcem cu mulți ani în urmă. Unul dintre actele normative anulate era o ordonanța care îndrepta foarte multe lucruri în materie de planificare urbană și teritorială. Erau măsuri așteptate de 10-15 ani care în 2017 au fost anulate.

Rezultatele sunt și urmele au rămas. Cum poți să le explici? Vin acum niște figuri „inocente” (cu referire la Ponta, Ciolacu și alții n.r.) și să-mi spună că intențiile lor sunt evident de a susține dezvoltarea, democrația în România? Nu, oameni buni, și acelea erau lucruri care însemnau tot democrație și îndreptarea vieții pentru că între timp, au mai trecut câțiva ani și o mulțime de oameni au mai îngropat niște bani mulți în niște case pe un drum de țară care nu o să fie niciodată asfaltat, nu o să aibă apă și canal pentru că localitatea respectivă nu are buget pentru așa ceva.

Disciplina înseamnă respect față de celălalt


"Atâta timp cât disciplina nu e în noi, în sângele nostru, acum suntem ca un burete care sub presiunea ordonanțelor militare, a poliției din stradă, a altor forțe de ordine necesare, este o disciplină constrânsă. Reziliența va face ca după ce această presiune dispare, ori ne întoarcem la ce era înainte, ori, dacă vom fi raționali și cineva ne explică că sunt avantaje în a fi disciplinat și a respecta regulile", afirmă Suditu.

  • Mă gândesc la cetățeanul simplu care spune: De acord, eu voi respecta pentru că sunt obligat! Apoi constată că până la urmă nu a fost rău.
  • În momentul în care nu pedepsești cu seriozitate o autoritate publică care în momentul de criză cheltuiește bani inutil, în bătaie de joc, pe lucruri puțin necesare, precum publicitate, panseluțe în parcuri în care nu e nimeni, oamenii vor înțelege: Păi stați oameni buni, unii sunt mai egali decât alții? Nu, haideți să fim serioși cu toții!

Disciplina înseamnă respect față de celălalt și respect față de lege. În special respect față de acel cod de conduită care se demonstrează că este util societății și care duce societatea către progres.

Realizarea hărții producătorilor din agricultură


"Un lucru pe care ar trebui, dacă avem minte, să-l continuăm și să-l dezvoltăm: faptul că munca în horticultură, legumicultură a căpătat valoare. Munca aceea nevăzută, neștiută și ani de zile nevalorificată a oamenilor din agricultură mi s-a părut că a fost pusă în valoare (de curând n.r.). Acesta este un lucru bun. Trebuie să continuăm", afirmă expertul în geografie socială.

  • Îmi aduc aminte o discuție acum 2-3 ani împreună cu un tânăr coleg, Mihai Tentiș, încercam să facem un sistem prin care să conectăm cu marile lanțuri de magazine producători agricoli. Atunci când se vorbea să existe produse românești proaspete în marile lanțuri de magazine, printr-un program pe care Mihai îl pregătise, dădeau un mesaj: Am 15 kg de ridichi la adresa X. Magazinul ar fi urmat să zică că vine să le ia. Urma apoi rețeaua de transport care colecta.
  • La momentul acela am mers la câteva lanțuri de magazine să le explicăm utilitatea mecanismului. Nu s-a întâmplat absolut nimic. Ar trebui să conservăm aceste hărți ale producătorilor, rețele ale producătorilor individuali. Pentru prima dată, ideea de agricultură, de fermier, legumicultor a avut o conotație pozitivă.
"Sunt nenumărate zone rurale, tot mai multe în care există persoane vârstnice dominante, persoane cu resurse foarte reduse, o mulțime de oameni și familii care aproape că nu au ce să mănânce acolo, local", spune el.

Regândirea geografiei economice


"Aștept ca după această criză aș vrea să regândim geografia economică a României, harta, în așa fel încât să cunoaștem noile resurse, noile activități și, mai ales, să cunoaștem acele zone rurale, dar și zone cu mici orășele, în care nu există nimic. Nu există nicio alternativă de loc de muncă. Oamenii nu au nicio vină", arată Suditu.
  • Rămân săraci pe loc și sărăcia o transmit copiilor. Sărăcia se perpetuează. Produc, demografic, viitorul acestei patrii. E un moment în care dacă nu intervenim, peste 20 de ani o să fie și mai greu.


Românii care au revenit în țară din cauza crizei, vor pleca din nou


"În momentul acesta oamenii au venit. Mulți vor încerca, pe perioada aceasta, să găsească ceva de lucru. Mulți dintre ei sunt originari din zone rurale sau slab dezvoltate în care nu există oportunități", afirmă el.

  • Zona de migrații dominantă se suprapune zonei unde nu există locuri de muncă. Oamenii aceștia vor răbda un pic și vor pleca. Nu cred că vom câștiga forță de muncă.

"Timpul este foarte scurt să creezi alternative de locuri de muncă în zona respectivă. Chiar dacă oamenii lucrau în agricultură, în Spania, Italia, Germania, în agricultură în România în momentul ăsta sunt foarte puține oportunități de a lucra. În afară de grădina proprie, câmpul larg nu mai este al producătorilor individuali. Este o altă logică economică. Ruralul cu agricolul nu se mai pot confunda. Atunci, oamenii aceștia vor pleca pentru că noi nu ne-am pregătit să-i primim înapoi", a mai arătat Suditu.

Povestea lui Bebe, un om care a vrut să muncească

Bogdan Suditu a spus o poveste:

Îl cheamă Bebe. Este dintr-un sat de lângă Câmpulung Muscel. E un sat foarte sărac. Omul era dornic să muncească. Până în ‘90 lucra la fermele pomicole din jur.

Era ca un soi de CAP.

Nu avea foarte mulți bani dar reușea să-și întrețină familia. După ‘90, fermele respective au fost lăsate în abandon, au dispărut.

El nu a mai avut de lucru. A trebuit să vină către București, să facă mici munci prost plătite, de la cărăușie prin zona gării, până la vândut de mături primăvara, în niște cartiere în care nu mai mătură nimeni.

Bebe nu mai avea ce să facă în zona lui, dar acolo era casa lui. Ca să vină să se mute cu familia la București, nu avea niciun fel de infrastructură socială care să-l ajute, să-l încurajeze. Copiii lui n-au făcut școală.

Bebe, în momentul ăsta, pentru că e blocat acolo, evident că nu mai poate să-și vândă nici măturile, așa cum făcea primăvara, nici acele mici munci pe care, de lunea până vinerea, îi aduceau un venit pe care îl aduceau acasă. Sunt o mulțime de pungi de sărăcie care acum în acest moment de criză și de blocaj au fost conturate și mai clar.


Potrivit lui Suditu:

Ca să ne revenim, trebuie să recunoaștem că avem această problemă, că nu am făcut nimic pentru acele zone. Ar trebui să înțelegem de ce, după 30 de ani, păstrăm nenumărate zone agricole, mai ales în zonă colinară, în abandon când, de fapt, noi am avut ani de zile oportunități să creem ferme pomicole, propriile noastre conserve de prune, caise și altele.

Sper să vedem împreună harta economică a României. Statul trebuie să redevină stat.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3592 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    dupa primul razboi mondial (Marţi, 14 aprilie 2020, 19:46)

    ..13 [utilizator]

    romanii s-au vazut impreuna si au incercat din toate puterile lor sa se sprijine reciproc.

    Acum, din pacate, nu suntem in acelasi loc.

    Acum romanii vad clar ca doar statul si bugetarii sunt castigatorii neti dupa aceasta criza. Politicienii de la conducere nu vad si nu inteleg pericolul prabusirii societatii - miza lor este focalizata pe castigarea alegerilor facand cele mai traznite promisiuni populiste.

    greseala cea mai mare pleaca de la Presedintele RO care intelege prea putin provocarile momentului - are o cultura a acceptarii starii actuale si nu una a luarii taurului de coarne.

    pestele de la cap se impute si de la coada se curata.

    Vom pleca in continuarea sa muncim pentru altii, sa importam de la altii, adica sa le asiguram locuri de munca altora...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță
Prin „Queen’s Gambit” Netflix ne arată că geniile sunt banale până când ajung subiecte de serial

Cursă contra-cronometru pentru România să cheltuiască cele 30 de miliarde de euro din planul de redresare. Comisarul European pe Transporturi: „Ultimele plăți se pot face în 2026. După acel termen, lucrările trebuie finanțate din alte surse”

Trenuri de legendă și amintiri dintr-o epocă ce nu va mai reveni - Octavian Udriște: De locomotiva cu aburi trebuia să ai grijă ca de o ființă, avea mai mult suflet

VIDEO Drumul Expres DX12 Craiova - Pitești: Imagini din dronă cu tronsonul unde românii de la UMB lucrează în forță. „Deja pe 70 la sută se va ajunge în situația de a se putea turna asfalt”

​VIDEO. 25 de întrebări despre vaccinul anti-COVID-19 (3): Am 20 de ani și nu am fost niciodată bolnav, de ce ar trebui să mă vaccinez?

Povestea omului care a făcut prima fotografie acum aproape 200 de ani

Autostrada Sibiu - Pitești - Bătaie mare pe cel mai scump tronson licitat vreodată în România: 15 oferte depuse de la firme din Europa, Turcia și China / UPDATE: Care sunt constructorii

Lupta cu sistemul: Nicușor Dan a suspendat un funcționar care a dat aviz de defrișare pentru grădina unor case de pe Kiseleff, unde ar putea apărea blocuri de 4 etaje, și pe care primarul încearcă să o salveze de 10 ani

Investiții personale în criză. Andrei a investit de Black Friday, nu a cheltuit. N-are acasă un Turbion în miniatură, dar gândește pe termen lung

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by