Caz șocant cu semne mari de întrebare: petrolistul anunțat ca răpit în Libia în 2018 și revenit recent în România - condamnat anul trecut. Declarat decedat. Documente secrete MAE ●​ Gelu Diaconu, fost șef ANAF:"Execuţia bugetară arată fără dubii degringolada finanţelor publice".● Doar patru bănci și-au crescut cota de piață în 2019. ING Bank a ajuns a patra cea mai mare bancă din sistem. ● Jocul pe care îl face acum BNR: scăderea în continuare a dobânzilor la credite prin ROBOR şi a costului la care se împrumută guvernul fără o creştere a cursului. ● Sfaturi din vârful ierarhiei: ce ar trebui să învețe companiile și angajații din criza generată de coronavirus. ● 5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde? ● Pentru a salva compania Tarom, procesul de restructurare trebuie să vizeze prioritar posturile de conducere.

Business reportFoto: Hotnews

Caz șocant cu semne mari de întrebare: petrolistul anunțat ca răpit în Libia în 2018 și revenit recent în România - condamnat anul trecut. Declarat decedat. Documente secrete MAE. Inginerul petrolist român despre care s-a anunțat în iulie 2018 că ar fi fost răpit de către un grup armat necunoscut în Libia și a cărui eliberare din captivitate a fost anunțată la finalul lunii martie 2020 de către compania petrolieră de stat a Libiei, National Oil Corporation (NOC), a fost reținut de Poliție pe 12 aprilie pe aeroportul Otopeni, la întoarcerea în țară, și dus la spitalul penitenciarului Jilava pentru a executa o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru un viol comis în 2008 în România, pedeapsă dictată de instanță anul trecut, relevă documente oficiale analizate de Profit.ro. Mai mult, documentele citate ridică îndoieli cu privire la faptul că inginerul ar fi lipsit permanent din țară în perioada iulie 2018 – aprilie 2020, fiind menționată prezența sa în persoană în sala de judecată a Curții de Apel Ploiești, pe data de 18 aprilie 2019, la primul termen al apelului declarat de el la sentința de condamnare în primă instanță pentru viol. "Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut aceea că petentul condamnat, în perioada 19-30 august 2008, prin constrângerea victimei minore (...), aflată în ocrotirea sa, a întreținut la domiciliul din (...) un raport sexual cu aceasta, în urma căruia a rezultat nașterea unui copil, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prevăzute de art. 218 alin. (1) alin. (3) lit. a) și c) Cod penal", se arată în motivarea unei decizii de la începutul lunii iunie 2020 a Judecătoriei Ploiești, prin care aceasta a respins o cerere din mai 2020 a lui Pușcașu de redeschidere a procesului penal, acesta justificând-o prin aceea că "a fost judecat în lipsă fără să aibă cunoștință de procesul penal, fără să aibă posibilitatea să se apere efectiv", scrie profit.ro.

Care este jocul pe care îl face acum BNR: scăderea în continuare a dobânzilor la credite prin ROBOR şi a costului la care se împrumută guvernul fără o creştere a cursului şi fără ca băncile să reducă dobânzile la depozitele în lei sau ca românii să-şi schimbe economiile din lei în euro. După cele trei săptămâni extrem de tensionate din martie, de când a început criza - retrageri masive de bani din bănci, presiuni pe cursul valutar, lipsa finanţării statului -, BNR a trecut la un proces activ, în forţă, cu miliarde de lei şi euro puse în joc, pentru a reduce dobânzile la credite, la titlurile de stat şi a asigura stabilitatea cursului leu/euro/. BNR a scăzut dobânda de referinţă de la 2,5% la 1,75%, ROBOR-ul a scăzut de la 3,24% la 2,15% (o reducere de 30%), iar vineri a fost cotat la 2,2%, randamentul la titlurile de stat pe zece ani tranzacţionate pe piaţa secundară a scăzut de la un maxim de 6,14% la sub 4%. Cursul de schimb leu/euro a fost stabilizat la 4,84 lei pentru un euro, o creştere de doar 1,3% de la începutul anului. Între finalul lui februarie şi finalul lunii mai, cursul a crescut cu numai 0,6%. În martie, când a început criza iar economia s-a închis, cursul era la un pas să urce la 4,9 lei pentru un euro, iar de acolo până la 5 lei pentru un euro avea cale liberă, mai ales în condiţiile în care la un moment dat exista un deficit de lichiditate în euro pe piaţă, având în vedere că transporturile aeriene spre Elveţia şi înapoi erau blocate, scrie ZF.ro.

Gelu Diaconu, fost șef ANAF:"Execuţia bugetară arată fără dubii degringolada finanţelor publice". Execuţia bugetară pe primele cinci luni ale anului arată fără dubii degringolada finan­ţelor publice, subliniază Gelu Diaconu, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care MFP a anunţat un deficit bugetar care s-a adâncit la 3,59% din PIB (38,84 miliarde lei), în primele cinci luni ale acestui an, faţă de 1,4% cât a fost în aceeaşi perioadă din 2019, când oricum deficiul se dublase comparativ cu intervalul ianuarie-mai anul precedent. Gelu Diaconu ne-a transmis: "După ce guvernanţii s-au împăunat cu «realizari fantastice pentru români», cred că a venit timpul să recunoască faptul că sunt depăşiţi de situaţie. În dosul prezentării cifrelor nu stă numai influenţa condiţiilor obiective generate de coronavirus, ci şi o incompetenţă ad­ministrativă cronică. Aşadar, continuă creşterea necontrolată a cheltuielilor statului cu salarii şi asistenţa socială, în timp ce economia reală este înăbuşită de măsuri anti-virus. Stimulentele pentru mediul de afaceri (profund afectat) sunt la cea mai scăzută cota din UE. Dacă vi s-ar fi prezentat cum a fost evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare doar pe lunile aprilie şi mai aţi fi realizat cu toţii dimensiunea dezastrului bugetar. Venituri reduse la cote istorice şi cheltuieli cu nemiluita. Diferenţa o acoperim cu împrumuturi până la alegeri. Apoi, va urma adevarata criză. potrivit bursa.ro.

Doar patru bănci și-au crescut cota de piață în 2019. ING Bank a ajuns a patra cea mai mare bancă din sistem. Conform ultimului raport anual publicat de BNR, în 2019 ING Bank a sărit două locuri în topul primelor zece bănci din punct de vedere al activelor, ajungând pe locul 4, imediat după BRD Societe Generale. Doar 4 bănci din top zece au înregistrat creșterea cotei de piață anul trecut: Banca Transilvania, ING Bank, CEC Bank și OTP Bank, conform raportului anual al BNR, publicat la sfâșitul săptămânii trecute. Banca Transilvania și-a crescut cota de piață cu 1,24%, o cotă destul de mare dacă luăm în calcul faptul că banca ardeleană nu a mai făcut nici o achiziție nouă în ultimul an. Poziționarea sa ca bancă a IMM-urilor din România se pare că dă roade. Este cea mai mare creștere înregistrată de băncile din sistemul nostru bancar. A doua cea mai mare creștere și cea mai spectaculoasă totodată este cea a ING Bank. Sucursala băncii olandeze a reușt o creștere de 0.50% a cotei de piață, devansând în acest fel, rivalele Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. Scăderile în activele acestor bănci de "zecimi de sutimi" cum s-ar zice, s-au dus în cei 0,50% cotă de piață câștigați de ING Bank, scrie Economica.net.

Sfaturi din vârful ierarhiei: ce ar trebui să învețe companiile și angajații din criza generată de coronavirus. Criza generată de coronavirus a îngenunchiat multe dintre companiile care nu aveau un plan B, care să le ajute să își mențină, în situații dificile, activitatea. Însă, pe de altă parte, contextul complicat din ultimele luni a oferit și o serie de învățăminte celor din organizații, lecții valoroase pentru viitor. wall-street.ro a stat de vorbă cu o serie de manageri de top și îți prezintă cel puțin șase dintre acestea. Mirela Marin, head of corporate bank IT Domain, Deutsche Bank Global Technology Center, a arătat că ceea ce este clar atât pentru companii cât și pentru angajați, este faptul că există un “nou normal” pe care, ne place sau nu, suntem nevoiți să îl îmbrățișăm. ”Ca angajat al unei companii multinaționale, am învățat să apreciez grija și interesul arătate de companie pentru sănătatea și siguranța mea, dar și preocuparea de a menține toți angajații și a oferi siguranța unui loc de muncă. Toate aceste aspecte vor reprezenta un diferențiator în viitor în competiția pentru resursa umană”, a explicat Mirela Marin, scrie wall-street.ro.

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde? Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din PIB estimat ( deocmadată) pentru anul în curs. Rezultatul este de peste două ori și jumătate mai slab decât în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la circa -1,4% din PIB. Prin contrast și de reținut, veniturile la cinci luni (care au mai reprezentat doar 11,1% din PIB în loc de 11,6% din PIB) au fost cu doar 5% sub cele din aceeași perioadă a anului anterior, dar cheltuielile s-au majorat undeva spre 15% în termeni nominali (de la 13,1% la 14,6% din PIB).

Astfel, deficitul bugetar lunar s-a majorat de la +135% în aprilie la +265% (!) în luna mai 2020. Ceea ce arată că nu se poate cheltui la fel în pandemie ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Cu atât mai puțin să se mai majoreze vreo sumă antamată înainte de aparția altor obligații în domeniul sanitar, stringente pentru protecția populației și pentru atenuarea impactului economic la nivelul familiilor amenințate de șomaj, scrie cursdeguvernare.ro.

Pentru a salva compania Tarom, procesul de restructurare trebuie să vizeze prioritar posturile de conducere. Pentru a salva compania Tarom, procesul de restructurare trebuie să vizeze prioritar posturile de conducere, potrivit unei scrisori deschise a Cartel Alfa către autorităţi. Bogdan Iuliu HOSSU, Presedinte CNS „Cartel ALFA”, susţine: “Procesul de restructurare demarat la nivelul Companiei Naționale TAROM vizează concedierea a aproximativ unui sfert din personalul actual. Așa cum a ținut să anunțe domnul ministru, “administratorii au misiunea să taie în carne vie” pentru a salva compania”. Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA”, în numele membrilor săi din cadrul Companiei Naționale Tarom, atrage atenția că, pentru a avea șansa să salveze compania, procesul de restructurare trebuie să vizeze prioritar posturile de conducere, deoarece cei care au adus compania în această situație în ultimii ani, nu vedem să aibă capacitatea de a o redresa. La acest nivel, organigrama s-a lărgit constant în ultimii ani, cu diversele echipe de consilieri pe care le-au adus numeroșii directori care s-au perindat succesiv la conducerea acestei companii. Mulți dintre aceștia și-au găsit un loc călduț, plătit generos, rămânând în companie pe cvasi-sinecuri”, arată financialintelligence.ro.