Programul „Noua casă” a fost adoptat de Guvern. Noua notă de fundamentare vorbește despre motivele pentru care a fost nevoie de modificarea programului „O familie, o casă” (fostă „Prima casă)”. Bineînțeles, motivele invocate sunt mai multe, dar mai jos redăm doar unele dintre ele. Puteți consulta întreaga notă de fundamentare.

programul Noua Casă a fost adoptatFoto: sxc.hu

Nota de fundamentare "Noua casa" (varianta noua) (click pentru a deschide)

Un motiv pare a fi deficitul bugetar și costul pe care l-ar fi reprezentat „O familie, o casă”.

„În contextul actual de procedură de deficit excesiv estimat la 6,7% din PIB, acordarea subvențiilor de dobândă reglementate în cadrul programului ”O familie, o casă” ar conduce la un efort suplimentar din partea statului estimat la suma de 0,48 mld. lei pe o perioadă de 5 ani, iar pe întreaga perioadă a Programului la suma de 20,6 mld. lei, estimări realizate la o subvenție de 1,5 puncte procentuale aplicate la rata dobânzii creditului garantat”, se arată în document.

Acesta mai dă de înțeles că atunci când situația economică va fi mai bună, se va reveni la „O familie, o casă”.

„Având în vedere cheltuielile suplimentare rezultate din aplicarea prevederilor Programului, așa cum a fost modificat și completat prin Legii nr.40/2020, necesare pentru acordarea de subvenții sub forma unor reduceri ale ratelor dobânzilor pentru creditele garantate, prin prezentul proiect de act normativ se propune abrogarea acestor prevederi până când situația economică va deveni sustenabilă pentru a acorda acest sprijin financiar familiilor și persoanelor din categoria grupului vulnerabil”, menționează sursa citată.

Tot nota de fundamentare spune că este nevoie de „Noua casă” pentru a ajuta piața imobiliară

„Pe fondul existenţei unei tendinţe de blocare a tranzacțiilor pe piața imobiliară, nu poate fi amânată reglementarea unor măsuri adecvate de sprijin în vederea asigurării accesului la finanţare, prin asigurarea unor produse de finanțare-garantare care și-au dovedit în timp eficiența și efectele pozitive, mobilizatoare de fluxuri financiare și antrenante în economie”, menționează sursa citată.

O ciudățenie scrisă în document: Dacă nu s-ar fi adoptat, înțelegem că ar fi fost, cumva, afectate grav persoanele fizice care nu pot accesa credite.

„Consecințele negative care pot apărea în situaţia neadoptării măsurilor propuse pot afecta grav situația persoanelor fizice care se confruntă cu dificultăți în accesarea creditelor bancare necesare achiziționării de locuințe pe perioada manifestării efectelor răspândirii virusului SARS-CoV2, în contextul necesităţii luării de măsuri urgente pentru reducerea impactului socioeconomic pe care pandemia COVID-19 îl poate avea în perioada imediat următoare, cu efect pe termen mediu şi lung, este necesară implementarea în regim de urgență a unui mecanism consacrat de susținere a accesului beneficiarilor la credite destinate achiziționării unei locuințe”, menționează documentul.

Un alt motiv invocat este supraaglomerarea.

„Având în vedere indicatorul supraaglomerării, precum și faptul că suprafața locuințelor poate oferi o imagine asupra calității locuirii, în ceea ce privește existența unui spațiu util suficient la nivelul locuințelor, facem precizarea că suprafața medie a unei locuințe în UE - 28 este de peste 100 mp, în timp ce în România suprafața medie utilă a unei locuințe este de 47,7 mp la 31.12.2019 (conform datelor publicate de INS în Studiul – Fondul de locuințe la 31 decembrie 2019). În comparație cu suprafața medie locuibilă de 34 metri pătrați pe persoană din Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană (20 metri pătrați)”.

Citește și:

Prima Casă devine Noua Casă. Iată de ce salariu net vei avea nevoie ca să-ți poți cumpăra o locuință: 12 simulări de calcul pe baza noilor condiții