Cât de bogați sunt candidații la Primăria București. Topul averilor ●Ierarhia surselor de dezinformare și valorile neîncrederii ● Contracţia economiei noastre - în linie cu multe economii din lume ● România este Africa Europei în agrobusiness: exportă materii prime şi importă produs finit ● Inflaţie negativă sau zero în luna august ● Cîțu: Trebuie să evităm recesiunea tehnică, cel mai mare risc este la agricultură ● Bursele din Europa Centrală și de Est vor să mute împreună ● Universitatea digitală ● Școala online, fără tablete, fără internet ● Europenii care îşi pot cumpăra cel mai uşor o casă şi unde au crescut cel mai mult chiriile ● Cursul leu-euro în piaţa comentariilor şi în piaţa banilor ● Alegeri locale 2020: Cei ce nu și-au făcut viza de flotant până acum nu vor putea vota acolo unde locuiesc.
Cât de bogați sunt candidații la Primăria București. Topul averilor. Declarațiile de avere ale candidaților la primăria Capitalei arată că bogăția unora provine din investiții imobiliare și terenuri, sau din diverse afaceri. Unele ridică mari semne de întrebare, averea volatilizându-se în decurs de un an, altele însă arată ”normalitatea”,scrie Europa Libera.
Ierarhia surselor de dezinformare și valorile neîncrederii. La fel ca în plan economic, geopolitic, tehnologic, pandemia de Covid-19 nu a făcut altceva decât să scoată la suprafață, să amplifice, să agraveze comorbidități și dominante retorice ale spațiului public – din România și din alte părți. După un scurt moment de relativă „grație”/normalitate (luna martie), conversația publică pe teme de pandemie s-a transformat rapid într-o gâlceavă generalizată, dominată de o retorică asumat polarizatoare, cu potențial de împărțire a opiniei publice în tabere ermetice de tipul „noi vs. ei”. Dominantele acestei retorici au fost stigmatizarea, ridiculizarea, aerele de superioritate („eu v-am spus”), ostracizarea retorică („dacă nu faci într-un anumit fel, ești prost”). Cu excepții aproape nesemnificative, această retorică presărată cu atacuri la adresa identității socio-profesionale și a statutului economic a fost răspândită de toți liderii politici – indiferent de apartenența politică, a creat animozitate, a activat mecanismele de apărare, chiar a creat o anumită reziliență a pozițiilor și identităților supuse atacului, scrie Alina Bârgăoanu pe cursdeguvernare.ro.
Aurelian Dochia:"Contracţia economiei noastre - în linie cu multe economii din lume". Statistica a confirmat faptul că în prima jumătate a anului economia s-a contractat puternic, o contracţie în linie cu multe economii europene şi chiar economii din alte ţări din lume, apreciază economistul Aurelian Dochia. Specialistul apreciază că, desi scădera noastră economică este mai mica decât media europeană, nu putem spune că există o distincţie între noi şi alte ţări."Dacă ne uităm la structură, se confirmă faptul că industria este una din zonele în care scăderea volumului producţiei a fost deosebit de importantă. Încurajator este faptul că sectorul construcţiilor a avut o evoluţie pozitivă, în prima jumătate a anului, probabil datorită programului guvernamental de investiţii, care a avut o dinamică foarte bună, chiar surprinzătoare pentru România. Este greu de crezut, însă, că până la sfârşitul anului lucrurile se vor îmbunătăţi atât de mult încât scăderea economică să fie de mai puţin de 4%, aaşa cum preconizează guvernul. Trebuie să recuperăm o scădere de 10% din primul an şi nu este deloc uşor, în condiţiile în care temerile care ţin economia în loc sunt încă foarte mari". Precizând că, desi unii parteneri externi ai ţării noatre dau semen de revenire, totuşi această revenire nu este posibilă într-o perioadă scurtă de timp şi, per total an, scăderea economică a României ar putea fi de 5-6%, scrie bursa.ro.
România este Africa Europei în agrobusiness: exportă materii prime şi importă produs finit. „Nu este vorba neapărat de creşterea producţiei, ci de creşterea gradului de prelucrare“, afirmă Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică. România, care se află în primii trei producători de porumb sau grâu la nivel european şi în top 10 la nivel mondial, a înregistrat un deficit al balanţei comerciale pe produse agroalimentare de 10 mld. de euro între 2000 şi 2018. Spre comparaţie, vecinii bulgari au înregistrat în aceeaşi perioadă un excedent comercial la această categorie de produse de 10 mld. euro, Ungaria are un excedent de 42 mld. euro, iar Polonia de 68 mld. euro, a spus profesorul universitar Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică pentru zf.ro.
Previziuni: Inflaţia negativă sau zero în luna august. În 2020 vom avea inflaţie de 2,8%, spun economiştii din bănci . Pe 10 septembrie, Institutul Naţional de Statistică va publica inflaţia pe luna august. Economiştii din băncile comerciale sunt de părere că vom avea o inflaţie în stagnare în august faţă de iulie sau chiar în uşoară scădere, între 2,6% şi 2,75% august 2020 faţă de august 2019. Inflaţia anuală este aşteptată a fi între 2,8% şi 3%.Previziunile economiştilor bancari referitoare la inflaţia pe luna august, care va fi anunţată de Institutul Naţional de Statistică (INS) joi, 10 septembrie, se situează între 2,6% şi 2,75% în luna august 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Previziunile economiştilor se bazează pe faptul că nu au existat şocuri semnificative în economie în această lună, iar preţul legumelor sezoniere este în general în scădere în această perioadă a anului. Aceştia estimează că anul 2020 va avea o inflaţie cuprinsă între 2,8% şi 3%, scrie economica.net.
Ministrul Cîțu: Trebuie să evităm recesiunea tehnică, cel mai mare risc este la agricultură
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a avertizat, marţi, că România trebuie să facă eforturi pentru a evita recesiunea tehnică și că, din acest punct de vedere, cel mai mare risc este legat de agricultură. "Dacă ne uităm la investiţii, toate sunt peste aşteptări. La agricultură există riscul cel mai mare. În continuare îmi menţin opinia că vom evita recesiunea tehnică, ceea ce înseamnă două trimestre consecutive negative, dar vedem care este de fapt situaţia cu agricultura. Aici este un mare semn de întrebare", a declarat, marți, la Iași, ministrul de Finanțe, Florin Cîţu, potrivit romanialibera.ro.
Bursele din Europa Centrală și de Est vor să mute împreună. Promotoare a Inițiativei celor Trei Mări, Polonia a organizat o conferință privind o integrare regională mai bună a burselor. Evenimentul la care a participat și președintele BVB Radu Hanga a avut una dintre concluzii că este nevoie de o coordonare mai eficientă a operatorilor de piață din țările membre, de proceduri și platforme standardizate pentru atingerea unei mase critice ce să facă atractive acțiunile companiilor din regiune în rândul investitorilor instituționali. Prima soluție implementată este un indice regional care să fie ușor de urmărit la nivel internațional. Un proiect interbelic numit la acea vreme Intermarum și acum promovat intens de Polonia încearcă să capete contur inclusiv în domeniul bursier, unde piețele atomizate și cu lichiditate mică au dificultăți în a atrage atenția investitorilor străini, în special din SUA, putere mondială pentru care această cooperare regională reprezintă și un interes geostrategic, scrie profit.ro.
Universitatea digitală. Pandemia de coronavirus a schimbat masiv şi viaţa la universităţile germane. Întoarcerea la vechea normalitate este ceva aproape imposibil. Cu toate acestea, încercările există."Ne-a prins pe picior greşit, cu adevărat", afirmă profesorul Bernhard Kempen, membru al Asociaţiei Universităţilor Germane. De pe o zi pe alta, amfiteatrele adesea arhipline din Germania au fost închise, din motive de siguranţă sanitară. Întâlnirile dintre profesori şi studenţi au trebuit evitate sau măcar reduse la minim. Clădiri au fost ferecate şi în biblioteci nu a mai avut nimeni voie să pătrundă. Cărţile nu au mai fost împrumutate decât la cerere scrisă. Studenţilor li s-au pus la dispoziţie textele de care aveau nevoie prin internet. Cadrele didactice şi-au înregistrat cursurile cu camere video, scrie Deutsche Welle.
Școala online, fără tablete, fără internet. Expert: Nu mai putem vorbi de egalitate de șanse în educație. A mai rămas mai puțin de o săptămână până la redeschiderea școlilor, timp în care unitățile de învățământ trebuie să decidă, în funcție de situația epidemică din localitate, în ce scenariu vor începe cursurile: cel verde care presupune prezența fizică la școală, cel galben cu prezență mixtă la clase și online, și cel roșu cu cursuri desfășurate exclusiv în mediul online. În aceste condiții, este esențial ca elevii din școlile ce vor opta pentru cursuri online să beneficieze de conectare la internet și de dispozitive inteligente prin care să poată comunica cu profesorii și colegii lor. În multe localități din țară, însă, sunt probeleme mari din acest punct de vedere, notează rfi.ro.
Cine sunt europenii care îşi pot cumpăra cel mai uşor o casă şi unde au crescut cel mai mult chiriile. Am încercat să răspund la întrebarea de mai sus imaginând un scenariu în care am alăturat creşterea salariului net şi respectiv a preţului locuinţelor între 2018 şi 2019. Ulterior am încercat să văd câţi metri pătraţi de locuinţă ar fi putut cumpăra un european la finele lui 2019 folosind un salariu mediu net anual. Desigur, surprind doar o parte a problemei întrucât nu iau în calcul elementul credit, care poate facilita achiziţia de locuinţe, dar e şi el legat de elementul salariu. Mi-aş fi dorit să fac o aproximare de acest gen per gospodărie, dar datele Eurostat sunt încă incomplete pentru 2019 şi dacă aş fi utilizat alte surse aş fi pierdut oarecum comparabilitatea. Pentru tabelul de mai jos am folosit statisticile OECD şi, din păcate, am pierdut în acest fel câteva state care nu fac parte din această organizaţie, printre care România şi Bulgaria, scrie Norel Moise pe blogul personal.
Adrian Vasilescu, BNR: Cursul leu-euro în piaţa comentariilor şi în piaţa banilor. După ce luni, la capătul unui ciclu scurt de depreciere, leul a coborât sub pragul aşa-zis psihologic de 4,85, reacţiile din piaţa publică n-au întârziat. Sintagma “minim istoric”, laitmotivul zilei, a făcut să crească brusc interesul pentru cotele pieţei valutare. Mai cu seamă că, după comunicatul de la ora 13 al Băncii Naţionale, când cursul de 4,8552 lei pentru un euro a devenit public, numeroşi comentatori au ţinut să sublinieze că luni 7 septembrie moneda noastră naţională a înregistrat cea mai mare depreciere din întregul an. Acestea au fost comentariile. Rostite ori scrise, desigur, sub imperiul impresiilor. Diferite însă de realitatea din piaţa banilor. Pentru că toată tevatura de luni a fost pornită de o depreciere a leului faţă de moneda unică de...0,1 la sută. Ceea ce, rotunjind cifrele, înseamnă zero depreciere. Or, pe marile pieţe ale schimburilor valutare, dominate de euro, dolari, franci elveţieni, yeni, lire sterline, o depreciere zilnică de 4-5 procente e considerată normală. Marţi, roata s-a întors. Leul a recuperat ceva din pierderea de luni. S-au stins şi comentariile din spaţiul public. O monedă care se apreciază este chiar mai puţin interesantă decât un tren care soseşte la timp în gară, scrie Adrian Vasilescu in ZF.
Astra Vagoane Calatori a castigat licitatia pentru constructia a 100 de tramvaie pentru Bucuresti. Primaria Capitalei a anuntat ca a selectat castigatorul licitatiei pentru constructia a 100 de tramvaie ce vor urma sa circule prin Bucuresti. Oferta desemnata castigatoare este cea a asocierii Astra Vagoane Calatori - CRRC Qingdao Sifang. "Am fost declarati castigatori. Dupa parcurgerea perioadei prevazute de lege (ART 8 din Legea 101/2016) vom primi din partea Autoritatii Contractante data si ora la care vom fi invitati pentru semnarea contractului", au spus pentru economica.net reprezentantii Astra Vagoane Calatori, potrivit ziare.com.
Alegeri locale 2020: Cei ce nu și-au făcut viza de flotant până acum nu vor putea vota acolo unde locuiesc. Dacă nu și-au stabilit deja, în mod oficial, reședința la adresa sau în localitatea în care locuiesc, adică nu și-au pus viză de flotant pe buletin, cei ce vor să-și exercite dreptul de vot la alegerile locale programate în această lună nu vor putea vota acolo unde trăiesc, ci la adresa trecută în buletin, respectiv cea de domiciliu, potrivit unei hotărâri a Biroului Electoral Central (BEC) apărute în această săptămână. În prima fază, Hotărârea BEC nr. 81/2020 stabilește că, la alegerile locale, ce se vor desfășura în data de 27 septembrie, alegătorul va putea vota numai la secția de votare unde este înscris pe lista electorală permanentă sau la secția de votare unde este arondată adresa la care-și are domiciliul (cea din buletin) sau reședința (cea din viza de flotant). Apoi, același document prevede că cel ce și-a stabilit, până în data de 4 septembrie 2020, reședința la o altă adresă decât cea de domiciliu “votează numai la secția de votare unde este arondată strada la care își are reședința menționată pe actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorale permanente cu adresa de reședință”, potrivit avocatnet.ro.
