Clarificările venite de la șefi despre ce au de făcut angajații este principala așteptare a acestora, urmată de nevoia de a afla eventualele schimbări de personal, arată un survey al Trend Consult Group, publicat joi. O diferență semnificativă se regăsește în sectorul financiar bancar unde așteptările angajaților se referă cu precădere la clarificarea schimbărilor ce vor afecta structura de personal: 29% consideră că au nevoie și 71% consideră că au mare nevoie, potrivit datelor din surveyul Trend Consult Group.

managerFoto: Hotnews

Colaborarea dintre angajați - cel mai afectat aspect din firmă, spun managerii

Relațiile de colaborare dintre angajați și oportunitățile de dezvoltare sunt considerate de către 24% dintre lideri ca fiind cele mai afectate aspecte ale climatului organizațional în perioada pandemiei. Pe de altă parte, încrederea în managementul companiei este considerată îmbunătățită de către 44% dintre respondenți.

Diferențele sunt mari în funcție de industrie. De exemplu, este considerată mai deteriorată:

  • încrederea angajaților că sunt valoroși pentru companie în domeniul auto (28%).
  • comunicarea autentică cu clienții în sectorul farmaceutic și sănătate (43%).
  • oportunitățile de dezvoltare în domeniul financiar bancar (43%)
  • spiritul de echipă și sentimentul de apartenență în industria tehnologie & IT (25%)
  • Încrederea în performanța pe termen lung a companiei în sectorul ospitalitate (80%)

63% dintre respondenți au identificat anxietăți și temeri fără o sursă bine definită

Faptul că întregul domeniu de activitate este afectat de criza sanitară este cea mai frecvent întâlnită temere (68%). Pe de altă parte, 63% dintre respondenți au identificat anxietăți și temeri fără o sursă bine definită. Temerile că angajați valoroși vor pleca, că o parte a angajaților nu vor fi dispuși să aplice schimbările propuse sau că managerii nu vor lua deciziile potrivite sunt întâlnite la sub 15% dintre respondenți. În sectorul tehnologie și IT se întâlnesc mai preponderent anxietăți fără o sursă bine definită și scăderea moralului din cauza muncii remote.

În domeniul ospitalității principala temere este scăderea cererii și modul în care criza afectează domeniul de activitate. În domeniul retail, FMCG și financiar bancar sunt mai frecvente temerile referitoare la modul în care criza afectează domeniul de activitate și anxietăți fără o sursă bine definită.

Abilitatea de a menține un nivel ridicat de motivare a angajaților este considerată prioritară de către 61% dintre liderii chestionați și necesară de către 34%. Abilitatea de a dezvolta potențialul angajaților este considerată necesară sau prioritară de către 96% dintre lideri. Nevoia de dezvoltare a abilității de a gestiona emoțiile proprii și ale echipei este considerată prioritară în domeniile: sănătate / farmaceutice și financiar bancar. Companiile cu peste 5000 de angajați consideră prioritare abilitățile de a dezvolta culturi organizaționale sănătoase

Dezvoltarea acelor obiceiuri ce țin de luarea inițiativei sunt considerate prioritare de către 76% dintre liderii chestionați. În același timp ele sunt considerate și cel mai greu de schimbat de către 66%.

Comunicarea empatică și reacția la greșeli sunt considerate și ele mai greu de schimbat (52%) și de o prioritate medie. Inițiativa este considerată prioritară în toate industriile. În schimb a doua prioritate este foarte diferită în funcție de industrii:

  • Autonomia în sectorul tehnologie & IT, ospitalitate și financiar bancar
  • Modul de colaborare în retail și FMCG
  • Deschiderea către dezvoltarea abilităților în industria auto
  • Responsabilitatea în cadrul proceselor de lucru în industria farmaceutică și sănătate

  • Principala problemă identificată de lideri o reprezintă concentrarea pe o direcție strategică în timp ce spiritul de echipă este cea mai puțin întâlnită problemă

Criza sanitară a afectat rapid modul în care se desfășoară activitățile în cadrul unei organizații și în mod implicit tot ce îns eamnă strategie: de piață, de comunicare, de dezvoltare. Unele companii au intrat într un stand by așteptând un miracol sau cel puțin revenirea rapidă la star ea de dinainte de criză. Pentru altele, schimbările au fost dure și imediate fără a lăsa timp de reorganizare și replanificare strategică cum este cazul secto rului ospitalitate, turism și retail. Au fost și companii care au avut puterea de a se reinventa și a și redefini strategia în ciuda faptului că toate variabilele predictibile pe care se fundamentează o direcție strategică au devenit incerte sau necunoscute.

În acest moment, în privința direcției strategice, liderii au de rezolvat probleme cu mai multe variabile, mai multe necunoscute și cu mai multă incertitudine.

Problema spiritului de echipă este identificată ca fiind redusă din două motive: În primul rând timpul scurt de la izbucnirea crizei nu a permis erodarea relațiilor și a colaborării. În al doilea rând în fața unei crize, a unei amenințări sau a unui pericol extern în organizații se creează rapid așa numitul esprit de corps (spirit de corp) care funcționează ca niște anticorpii culturali generând mobilizare și neutralizând impactul amenințărilor. Totuși acest efect nu durează mult dacă nu este întreținut de anumite demersuri ale liderilor printre care și cel de clarificarea direcției strategice și a noilor roluri și misiuni ale angajaților în noua realitate.

  • A doua provocare a liderilor este gestionarea temerilor angajaților

Liderii se confruntă nu numai cu propriile temeri dar și cu cele ale angajaților. La nivel rațional angajații se tem că aceas tă criză va afecta domeniul de activitate. În același timp amenințarea sanitară și incertitudinea generalizată creează un cadru favorabil dezvoltării unei anxietăți cărora nu li se poate identifica o sursă rațională și o soluție sau un răspuns punctual din partea li derilor.

Pur și simplu angajații devin temători și apelează mai ușor la scenarii negative în ciuda unui demers rațional al liderilor d e a le prezenta evidențe contrare. Exprimate, temerile se rezumă la: Voi fi nevoit să muncesc mai mult pe bani mai puțini ” și indiferent cât de reale sau nu sunt aceste temeri liderii trebuie să le gestioneze și să i convingă pe angajați să lucreze cel puțin la același nivel de productivit ate și dedicare.

Așteptarea concretă a angajaților din partea liderilor este să le spună ce au de făcut pe termen scurt, mediu și lung dar și despre schimbările ce pot afecta structura personalului . Astfel, sunt mult mai eficiente și cu un impact pozitiv asupra moralului acele demersuri ale liderilor de a comunica explicit și a solicita schimbări imediate și concrete de acțiune din partea fiecărui an gaj at în loc de a comunica generic că ”totul va fi bine” iar deciziile și măsurile de schimbare să fie puse on hold în așteptarea unor condiții mai predictibile.

  • A treia provocare a liderilor: ce schimbăm?

În aceste situații de excepție în care trebuie să ofere direcție, claritate și răspunsuri pe care de multe ori nici ei nu le au, liderii și ar dori angajați ideali care să acționeze din proprie inițiativă , să găsească singuri răspunsuri la problemele curente și să nu solicite ghidaj la tot pasul. Sigur că astfel de angajați nu pot fi formați cât ai bate din palme. Mai mult, metodele de dezvoltare sau bunele practici de leadership care formează angajații pentru a acționa din proprie inițiativă nu sunt bine cunoscute de către lideri și din acest motiv ele sunt considerate cel mai dificil de schimbat (66%). În ceea ce privește direcția schimbărilor lucrurile sunt mai bine definite, fiind identificate oportunitățile: optimizarea proceselor curente, digitalizarea și inovarea la nivelul produselor și serviciilor, mai arată studiul Trend Consult Group.